Negocierile dintre Rusia și NATO privind sistemul de apărare antirachetă al Alianței Nord-Atlantice și Statelor Unite în Europa de Est sunt " aproape în impas", a declarat- conform AFP- Anatoli Serdiukov, ministrul rus al Apărării. Deschizând o conferință de două zile, dedicată apărării antirachetă, la care participă oficiali NATO și țări din cadrul fostei Uniuni Sovietice, înaltul demnitar rus a recunoscut: „Nu am reușit, pentru moment, să găsim soluții reciproc acceptabile”. Lansat în 2010, proiectul de scut antirachetă a devenit unul dintre principalele subiecte de discordie dintre Alianța Nord-Atlantică și Rusia, care îl consideră o amenințare la adresa securității sale. NATO afirmă că acest sistem nu vizează Rusia, ci are în vedere o amenințare venind dinspre Orientul Mijlociu, în special din partea Iranului. Prea puțin convinsă de necesitatea acestui sistem de apărare ultramodern, Moscova a amenințat cu activarea unui sistem antirachetă la Kaliningrad – o enclavă rusă la porțile Europei- pe care îl va amplasa în cazul în care Statele Unite continuă instalarea „Scutului” fără să facă anumite concesii. Concret, este vorba despre dorința Moscovei de a fi asociată la acest sistem antirachetă sau, în caz contrar, de a primi garanții că acesta nu vizează capacitatea sa de disuasiune, inclusiv un acces la instalațiile Alianței, cu scopul de a verifica acest lucru. În martie, secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, declara că, în cadrul summitului NATO, care este prevăzut a avea loc la Chicago, în luna mai, va anunța încheierea primei faze a scutului său antirachetă instalat în Europa de Est. Privitor la necesitatea amplasării scutului anti-rachetă, care ar fi îndreptat mai ales împortiva unui atac venit din partea Iranului, generalul Nikolai Makarov șeful Statului Major General al Forțelor armate ruse, a afirmat, conform paginii electronice RIA Novosti, că „Riscul unui atac cu rachete nord-coreene sau iraniene, invocat de Statele Unite pentru a justifica implementarea scutului antirachetă în Europa, este exagerat. Admițând că aceste țări își realizează programele de fabricare a unor rachete cu rază scurtă și medie de acțiune, noi am ajuns la concluzia că va fi foarte dificil, dacă nu imposibil, ținând cont de sancțiunile internaționale, ca Phenianul și Teheranul să se doteze cu rachete balistice intercontinentale”. În schimb, Rusia pare a nu se mai teme prea mult din cauza elementelor scutului antirachetă amplasate în țara noastră. Privitor la acesta, generalul-colonel Valeri Gherasimov, adjunctul șefului forțelor armate ruse, a afirmat că „Elementele scutului antirachetă din România sunt destinate în principal apărării membrilor europeni ai NATO și nu au potențial antirusesc”.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
