Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (SNLO) a devenit, de ani buni, o vaca de muls pentru un grup de -baieti de baieti-, un clan de tip mafiot, cu baza in Gorj. Impreuna cu complexele energetice Rovinari, Turceni si Craiova, pentru care este principalul furnizor, SNLO a -donat- mii de miliarde de lei catre buzunarele unui mic grup de profitori, cu complicitatea directa sau din prostia si obedienta unora dintre cei care au condus societatea sau au controlat-o de la nivel guvernamental.
O asemenea -donatie- este achizitionarea de catre Complexul Energetic Rovinari a unei suprafete de teren de 24,5 ha pentru construirea locuintelor viitorilor stramutati din zonele de exploatare. Desi CE Rovinari avea terenuri de constructie mai mult decat suficiente, s-a decis cumpararea terenurilor, in conditii cel putin dubioase si la un pret care ar starni invidia unui fermier din Europa de Vest.
Ca si seria de afaceri despre care am scris in ultimele doua saptamani, firele duc catre secretarul de stat pentru resurse minerale, complexe energetice si relatia cu sindicatele si patronatele din Ministerul Economiei si Comertului, Ionel Mantog. Acesta este cercetat penal intr-un dosar deschis de Directia Nationala Anticoruptie (DNA) pentru fapte asimilate celor de coruptie. Mai precis, in dosar este cercetat modul in care Mantog impreuna cu alti -grei- din conducerea SNLO au reusit -sa convinga- societatea sa le construiasca vile incredibil de luxoase.
Afacerile extrem de paguboase pentru statul roman, in care Mantog are partea sa de implicare, au intrat in atentia organelor de cercetare penala. El ar trebui sa se bucure daca va fi acuzat ca este incompetent. Asemenea afirmatii ar fi de bun augur, pentru ca i-ar aduce cel mult acuzatii de neglijenta in serviciu, nu de complicitate sau instigare la infractiuni cu pagube de sute de miliarde de lei.
In acelasi timp, -exemplul de imagine- Mantog pedepseste membri de frunte ai filialei Partidului Democrat din Gorj (unde este presedinte, impus de centru), pentru -prejudicii de imagine-.
La sfarsitul lunii martie 2006, procurorii DNA au anuntat ca au inceput urmarirea penala impotriva secretarului de stat Ionel Mantog, a sotiei acestuia, Ecaterina Luminita, a liderului de sindicat din cadrul SNLO, Marin Condescu, a fostului director general Ion Vulpe si a sotiei acestuia, Elena, in dosarul -Stramutati de lux-. Mantog si fostii sai colegi sunt acuzati de incalcarea art. 12 din Legea 78/2000, care incrimineaza -folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii, in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite-. Procurorii ii acuza ca ar fi cumparat case taranesti la preturi mici, in zonele ce urmau sa fie afectate de lucrarile miniere, in baza informatiilor detinute din interiorul companiei, dupa care au negociat cu SNLO sa le fie construite, la schimb, vile luxoase la marginea municipiului Targu-Jiu.
In ciuda dosarului penal, afacerile legate de stramutari nu s-au oprit, sumele uriase implicate in acest tip de operatiune fiind mult prea ispititoare. O sa va prezentam o achizitie de teren, facuta de CE Rovinari, in scopul stramutarii, care are toate sansele sa devina un nou dosar penal, in care sa fie cel putin cercetat Ionel Mantog.
O achizitie inutila
Atat SNLO, cat si complexele energetice (care au fost luate din subordinea lui Ionel Mantog, la inceputul lunii, prin ordin al ministrului Codrut Seres) aplica la o metodologie de stramutare diferita de a altor companii nationale. In cazul autostrazilor, de exemplu, se aplica, cu succes, procedura de expropriere pentru utilitate publica, in care proprietarii de imobile care intra in zona de dezvoltare a obiectivului de utilitate publica sunt despagubiti la pretul pietei.
In Gorj insa, proprietarilor li se cumpara terenul si acareturile, iar locuintele le sunt reconstruite in zone detinute de SNLO sau complexele energetice, conform unui regulament intocmit in conformitate cu recomandarile IFC si cu procedurile canadienilor de la Rosia Montana Gold Corporation, care dezvolta controversatul proiect de la Rosia Montana, din Muntii Apuseni. Aceasta incarca mult schema de functiuni pentru societatile respective, obligandu-le sa se ocupe de multe alte operatiuni (achizitii de terenuri si materiale, constructii etc.), in afara de principalele obiecte de activitate: extractia carbunelui si producerea de energie.
La sfarsitul anului trecut, prin nota 19401/16.11.2005, directorul adjunct de la Exploatarea Miniera de Cariera Rovinari, Gheorghe Lesu Davitoiu, solicita Consiliului de Administratie de la CE Rovinari sa aprobe achizitionarea unei suprafete de teren de 20 de hectare, in municipiul Tg. Jiu, pentru construirea unei vetre de sat, in vederea stramutarii persoanelor din viitoarea arie de dezvoltare a carierei. In nota se mentiona, in mod expres, zona cartierului Dragoteni, sustinandu-se ca aceasta locatie a fost ceruta de persoanele care urmeaza sa fie stramutate. Nota a fost aprobata de directorul general Ion Pisc si avizata de Consiliul de Administratie in 26.11.2005, prin Hotararea nr. 12, cu binecuvantarea secretarului de stat Ionel Mantog, fara sa se ia in calcul eventualitatea unei alte solutii de stramutare.
Surse din cadrul CE Rovinari ne-au declarat ca necesitatea achizitionarii terenului nu poate fi justificata, avand in vedere ca in proprietatea societatii exista terenuri suficiente pentru a permite stramutarea celor afectati, la actualul ritm, pana aproximativ in 2015. In conformitate cu propriul regulament de stramutare, achizitiile de terenuri necesare se fac inainte cu 3-5 ani, nu cu 10 ani.
Nici argumentul ca unele persoane ar fi cerut o locatie anume nu sta in picioare, pentru ca aceleasi surse ne-au declarat ca CE Rovinari detine terenuri de construtie chiar in cartierul Dragoieni. Mai mult, in afara de afirmatiile din nota directorului adjunct Gheorghe Lesu Davitoiu, nu am aflat vreo dovada ca cetatenii care urmeaza sa fie stramutati au solicitat in mod expres aceasta zona si nu ar fi putut fi mutati intr-unul din perimetrele de stramutare existente, eventual in cartierul Primaverii. In acest cartier au fost construite vilele -stramutatilor de lux- Ionel Mantog, Marin Condescu, Ion Vulpe si a altor -greuceni-.
Tranzactii cu bani publici facute dupa ureche
Daca tot au aprobat o achizitie de teren de care nu aveau nevoie, -baietii- din conducerea CE Rovinari s-au gandit ca nu mai e nevoie sa aplice legislatia din domeniul achizitiilor de interes public. A fost trimisa o adresa (care nu poarta nici o data), catre SC Gorjeanul SA, editorul cotidianului cu acelasi nume, prin care s-a solicitat publicarea unui anunt in legatura cu intentia societatii de a achizitiona teren. Bineinteles, se specifica si locatia: cartierul Dragoteni din Tg. Jiu.
Anuntul a aparut in data de 5 decembrie 2005. CE Rovinari a primit o oferta din partea unui proprietar, care detinea 1,25 ha de teren in zona respectiva si care cerea un pret de 2 euro/mp. Oferta a fost insa respinsa ca necorespunzatoare de catre expertii societatii.
Pura coincidenta insa, -salvarea- a venit de la un fost director al sectorului transporturi din cadrul CE Rovinari, Ion Magherescu, care a depus o oferta la societate la numai o zi dupa aparitia anuntului. Acesta oferea 21 de hectare de teren, in cartierul Dragoteni, la un pret de 6 euro/mp. Dupa inca o zi, un alt Magherescu, Alexandru, ofera spre vanzare o suprafata de 7 hectare, in acelasi cartier. Au urmat, in fiecare caz, cate 6 zile de negocieri -dure-. In urma discutiilor, s-a ajuns la un acord: Ion Magherescu si Gheorghita Schipor Laura Maria urmau sa vanda un teren in suprafata de 125.780 mp de teren agricol, la un pret de 5 euro/mp (conform unui proces verbal neinregistrat din 12 decembrie 2005), iar Alexandru Magherescu, Victor Magherescu si Ana Popescu urmau sa vanda 121.018 mp de teren agricol, la pretul de 5 euro/mp (conform unui proces-verbal neinregistrat din 13 decembrie 2005).
Ca urmare a acordului, Exploatarea Miniera Rovinari intocmeste nota nr. 21620/19.12.2005, prin care se cere aprobarea achizitiei terenurilor de la familia Magherescu & Co, cu o suma ceva mai mare de 45 de miliarde de lei vechi. Directorul general Ion Pisc se declara de acord cu tranzactiile. La fel se intampla lucrurile si in Consiliul de Administratie care, prin Hotararea nr. 13, adoptata in sedinta din 22 decembrie 2005, aproba achizitia terenurilor, la pretul stabilit. Ultimii pasi, incheierea contractelor de vanzare-cumparare, la notariat, au fost facuti in 31 ianuarie 2006 si 8 februarie 2006.
Probleme
Cea mai mare problema a acestor achizitii de terenuri, in afara de faptul ca nu erau necesare, o constituie pretul de achizitie. La circa 15 km distanta de Tg. Jiu, terenul agricol extravilan se vinde cu cel mult 0,6 – 0,7 euro/mp. In Tg. Jiu, terenul agricol extravilan nu depaseste, dupa informatiile solicitate de noi de la experti, 1,5 – 1,7 euro/mp. Chiar si oferta refuzata de CE Rovinari, de 2 euro/mp, pentru un teren de 1,2 ha, demonstreaza acest fapt. Este clar ca proprietarul terenului si-a lasat o marja de negociere de circa 20-25%, ceea ce inseamna ca spera sa obtina un pret de 1,5 – 1,6 euro/mp.
In schimb, in cazul terenurilor pe care compania a acceptat sa le cumpere, pretul a fost mai mult decat triplu, ceea ce ridica serioase semne de intrebare asupra corectitudinii tranzactiei. Dupa informatiile pe care le detinem, inainte de a se proceda la achizitia de terenuri nu s-a facut un studiu de piata, pentru a se cunoaste pretul mediu de vanzare a terenurilor si nici macar nu s-a apelat la expertiza unei agentii imobiliare. Se pare ca unicul criteriu la negociere a fost pretul cerut de vanzator, lucru inacceptabil cand este vorba de bani din buzunarul statului roman.
Un calcul simplu arata ca, la o achizitie facuta in conformitate cu legea, chiar si la un pret de 2 euro/mp, costul total ar fi fost de 493.596 euro, respectiv 17,77 miliarde de lei. Rezulta o diferenta de peste 27 de miliarde de lei, bani pierduti de statul roman.
La aceasta suma se adauga inca aproape un sfert de milion de euro (circa 9 miliarde de lei), bani pe care CE Rovinari va trebui sa-i plateasca drept taxe pentru a trece terenul agricol din extravilan in intravilan si pentru a-i schimba destinatia, astfel incat sa se poata construi in conditii legale.
Vanzatorii
In afara de fostul director de la CE Rovinari, Ion Magherescu, in tranzactie apare si numele fratelui acestuia, Victor, sef la Corpul de control din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice Gorj. Functionar public disciplinat, Victor Magherescu si-a depus declaratia de avere in 20 ianuarie 2006. Conform acestui act, el are in proprietate 88.500 mp de teren agricol extravilan, dar a vandut catre CE Rovinari, impreuna cu Alexandru Magherescu si Ana Popescu, doua parcele in suprafata de 121.018 mp teren agricol. In declaratie nu sunt evidentiate cele doua parcele, asa cum cere legea si nici nu se mentioneaza ca terenul ar fi detinut in cota parte cu alte persoane. De asemenea, desi au trecut trei luni si jumatate de la vanzare si s-a incheiat si anul fiscal, Victor Magherescu nu si-a actualizat declaratia de avere.
Imaginea partidului
In timp ce numele sau apare din ce in ce mai des in presa, cu referiri la acuze penale, Ion Mantog pozeaza, in filiala judeteana a Partidului Democrat, in imaculat. Mai mult, prim-vicepresedintele PD Gorj, deputatul filialei si un presedinte de organizatie locala au fost sanctionati de colegii de partid in urma sedintei furtunoase, orchestrata de Mantog, pentru -prejudicii aduse imaginii partidului-. Conform presei locale (cotidianul -Impact- in Gorj), Liviu Andrei si Marcel Romanescu au fost sanctionati cu avertisment, iar Ion Raut, liderul organizatiei din Calnic, a fost exclus din partid. Cei trei sunt acuzati ca au prejudiciat imaginea partidului si ca au adus deservicii organizatiei prin inactivitatea politica sau declaratiile din ultima perioada. Andrei si Romanescu au fost prezenti la sedinta in care au fost sanctionati, insa Ion Raut nu a stiut despre sedinta extraordinara a Biroului Permanent al filialei. Cel din urma a reactionat dur. -Argumentul cu imaginea e motivatia cea mai proasta, pentru ca o imagine mai negativa pentru partid ca Ionel Mantog nu a facut nimeni. Oricat ar vrea Mantog sa fie de fecioara neprihanita, nu poate sa isi refaca imaginea. Ei au afectat imaginea partidului pentru ca au sanctionat oameni care au spus altceva decat spune presedintele, iar asta nu e o stampila buna pentru democratie-, a spus Raut.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
