Dupa o jumatate de secol in care nu numai ca nu s-au construit biserici, dar multe dintre ele au fost demolate, Bucurestiul trece printr-o perioada in care se incearca suplinirea nevoii de noi edificii de cult pentru credinciosii de rit ortodox.
Problema cresterii demografice excesive cu care se confrunta Capitala in ultima vreme reprezinta, fara indoiala, factorul cel mai important care determina nevoia de noi biserici. Mai mult, increderea tot mai mare de care se bucura institutia Bisericii din partea credinciosilor face ca solicitarile acestora sa fie tot mai multe. Vocea enoriasilor care isi exprimau dorinta extinderii -hartii spirituale- a Capitalei s-a facut auzita imediat dupa *90, cand in Bucuresti existau 171 de biserici parohiale. Astfel, Biserica Ortodoxa Romana, prin Arhiepiscopia Bucurestilor, a dispus identificarea unor terenuri pe care, pana in prezent, au mai fost ridicate inca 89 de edificii de cult, atat biserici parohiale, cat si capele de la institutiile colaboratoare ale Arhiepiscopiei: spitale, unitati militare, scoli, unitati sociale, penitenciare.
Finalizarea unei biserici – in functie de posibilitati
La ora actuala, in Bucuresti, alte 41 de biserici si capele se afla in proces de construire, lucrarile unora dintre ele fiind incepute chiar in anii *90. Referitor la conditiile care influenteaza timpul destinat construirii unei biserici, parintele consilier economico-tehnic al Arhiepiscopiei Bucuresti, Niculaie Aurel, a declarat ca acesta e strans legat de dimensiunile constructiei si de resursele de finantare. De asemenea, reprezentantul Bisericii a tinut sa sublinieze rolul foarte important pe care enoriasii il au in acest proces si a recunoscut, totodata, si aportul sponsorizarilor primite in acest scop. In ceea ce priveste sumele alocate de la bugetul de stat, acestea sunt apreciate ca fiind insuficiente. -In anii 2005-2006, suma primita de la stat a fost de 5-6 miliarde de lei vechi, insa acesti bani sunt destinati sustinerii lucrarilor de construire, consolidare, restaurare si reparatii ale bisericilor din intreg teritoriul spiritual al Arhiepiscopiei Bucurestilor, care cuprinde, pe langa Capitala, si judetul Ilfov si parti importante din Calarasi si Giurgiu-, a precizat parintele Aurel.
Bisericile demolate nu pot fi reconstruite pe vechile amplasamente
Potrivit statisticilor oficiale, cele mai putine biserici au fost construite in perioada comunismului. Totusi, si in acest timp s-a reusit ridicarea catorva lacase de cult, cum este cazul unor biserici de cartier. Insa acest lucru a fost posibil numai pana in anii *70. De atunci, s-a aplicat -legea compensatiei-, trecandu-se la demolarea edificiilor de cult, asa incat, pana in 1989, 23 de biserici parohiale au fost demolate. Problema refacerii lor dupa *90 a intampinat insa probleme, din cauza modificarilor intervenite in planul urbanistic inainte de 1989. Aceste modificari, in urma carora in locul vechilor biserici au fost ridicate alte cladiri, au redus aproape in totalitate posibilitatea de refacere a amplasamentelor de odinioara, asa incat numai bisericile Doamna Oltea si Sfantul Spiridon Vechi au putut fi reconstruite pe locurile pe care le-au ocupat initial. Dar reprezentantii Arhiepiscopiei ne-au incredintat ca se depun eforturi pentru identificarea terenurilor potrivite pentru reconstruirea edificiilor daramate in timpul comunismului.
Predomina stilul brancovenesc
In ceea ce priveste arhitectura edificiilor de cult construite dupa 1990, acestea pastreaza nota in care au fost ridicate si cele existente pana atunci. Daca in Transilvania, spre exemplu, in virtutea influentelor culturale specifice zonei, domina stilul gotic, in Capitala stilul muntenesc este acela care troneaza. Dupa epoca brancoveneasca si cea a Cantacuzinilor, acest curent s-a impus in arhitectura bisericilor bucurestene, capatand in ultima perioada usoare influente moderne, cum este cazul Bisericii -Sfanta Vineri- din cartierul Drumul Taberei. De asemenea, tot in perioada postdecembrista patrund in Capitala caracteristici arhitecturale din zona Maramuresului, care pot fi observate la bisericile construite din lemn, specifice acestei regiuni.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
