Americanii vor sa isi permanentizeze prezenta militara in Asia Centrala, construind baze de genul celor din Balcani. Rusia fabrica distrugatoare pentru flota Chinei, care, la randul sau, isi inmulteste focoasele nucleare indreptate spre Statele Unite. Feeria colaborarii de dupa atentatele de la 11 septembrie incepe sa paleasca. Interesul SUA este evident: Marea Caspica, care adaposteste unele dintre cele mai bogate zacaminte de resurse naturale din lume. In acest context, revine in actualitate analiza confidentiala a cunoscutului profesor si comentator canadian Michel Chossudovsky, intitulata -Razboiul american in Macedonia-, care scoate la iveala pasiunile caspice ale Washingtonului, pornind de la implicarea acestuia in conflictele balcanice.
Potrivit profesorului canadian, adevarata miza a Statelor Unite in Balcani este coridorul petrolier Bulgaria-Macedonia-Albania, care leaga Marea Neagra de coasta Adriaticii. De o importanta economica si strategica iesita din comun pentru americanii dornici sa exploateze zacamintele petroliere ale Marii Caspice, coridorul balcanic este acum aproape in intregime militarizat de fortele NATO, controlate de la Washington si secundul acestuia, Londra.
Strategia americana de protejare a rutelor petroliere din Balcani nu mai este de mult timp o necunoscuta. Cu doar cateva luni inainte de declansarea razboiului impotriva Iugoslaviei, in primavara lui 1999, Bill Richardson, secretarul pe probleme de energie al presedintelui Bill Clinton, declara: -Este vorba despre securitatea energetica a Americii… Incercam sa aducem aceste state care si-au castigat de curand independenta catre Vest, catre interesele comerciale si politice ale acestuia. Am investit un capital politic substantial in regiunea caspica si, de aceea, este foarte important pentru noi ca harta petroliera si politica a regiunii sa fie redefinita potrivit intereselor noastre-. Mai putin cunoscute insa sunt luptele de culise desfasurate intre SUA si Marea Britanie, pe de o parte, si Germania si Franta (ca motoare ale Uniunii Europene), pe de alta parte.
Protectoratul american
Dupa parerea profesorului Michel Chossudovsky, oficialii de la Washington urmaresc sa indeparteze Albania, Macedonia si Bulgaria de sfera de influenta europeana prin instalarea unor protectorate majoritar americane (cum este deja cazul provinciei Kosovo si, mai nou, al Macedoniei). In felul acesta, gigantii petrolieri anglo-americani, printre care si BP-Amoco-Arco, Texaco sau Chevron, vor putea prelua cu usurinta controlul zonei, in detrimentul concernelor europene de genul lui Total-Fina-Elf (asociat cu italianul ENI), jucatori importanti in bogatele campuri petroliere din Kasagan (nord-estul Kazahstanului), dar aproape invinsi deja in batalia pentru conductele balcanice. Miza este imensa: potrivit estimarilor, rezervele din Kasagan sunt atat de mari, incat le depasesc chiar si pe cele din Marea Nordului.
Jocul americanilor a fost extrem de simplu: prin intermediul Initiativei Dezvoltarii Sud-Balcanice a Agentiei pentru Comert si Dezvoltare (TDA), menita sa -ajute Albania, Bulgaria si Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei sa continue dezvoltarea si integrarea infrastructurilor de transport in coridorul Est-Vest-, cele trei tari -folosesc sinergiile regionale pentru a integra capitalul public si privat (al companiilor americane)-, facand apel totodata la ajutorul Washingtonului -in vederea implementarii acestei initiative-. In traducere libera, AMBO obtine monopolul asupra construirii conductei Burgas (Bulgaria) – Vlore (Albania), pe unde va fi transportat petrolul caspic spre Occident.
Coridor 8
Initiativa construirii conductei Burgas-Vlore este direct legata de un alt proiect strategic – Coridor 8 – propus de Administratia Clinton, in contextul Pactului de Stabilitate pentru Balcani. Extrem de important atat pentru americani, cat si pentru europeni, Coridorul 8 include autostrazi, cai feroviare si intreaga infrastructura electrica si de telecomunicatii din regiune. In acelasi timp, actuala infrastructura este pe cale de a fi preluata de mari companii americane (Bechtel, Enron, General Electric) in detrimentul celor europene, gratie privatizarilor impuse si controlate de Fondul Monetar International si Banca Mondiala, instrumente prin excelenta americane.
Pornind de aici, conflictul din Macedonia capata conotatii extrem de interesante. La inceputul lui 2000, Comisia Europeana demara negocieri cu Macedonia, Albania si Bulgaria, in vederea acordarii statutului de membri asociati la UE. Iar in aprilie 2001, Macedonia devenea prima tara din Balcani care semna acordul de asociere si stabilitate (SAA) cu Uniunea Europeana, un pas extrem de important in drumul acesteia catre integrarea in blocul comunitar. In practica, Macedonia urma sa fie integrata in sistemul monetar european, castigand astfel acces nelimitat la piata europeana. Nu mai sunt intamplatoare in acest context atacurile teroriste, care au coincis cu procesul largirii europene, atingand punctul culminant cu doar cateva saptamani inainte de semnarea acordului. De asemenea, fostul diplomat american Robert Frowick a fost trimis, cam in aceeasi perioada, in Macedonia ca sef al misiunii OSCE. Unele surse afirma ca, gratie ajutorului acordat de Ambasada SUA la Skopje, Frowick ar fi stabilit legaturi cu liderul rebelilor din Armata Nationala de Eliberare (NLA), Ali Ahmeti, si ca ar fi instrumentat semnarea unui acord intre gherile si liderii politici albanezi din coalitia guvernamentala de la Skopje. Acesta a condus la deteriorarea rapida a situatiei din Macedonia, fapt care a blocat pentru moment procesul de asociere la UE.
In plus, dupa cum au relevat si unele publicatii internationale, in spatele rebelilor albanezi s-au aflat serviciile americane de securitate, care si-au oferit sprijinul in lupta impotriva fortelor macedonene, asa cum au facut si in Kosovo.
Desi implicate la randul lor in conflictul din Kosovo, serviciile germane de informatii s-au tinut de data aceasta de-o parte, asa cum sublinia un prestigios cotidian german la inceputul anului trecut. Dovada este faptul ca, in Macedonia, trupe germane au fost prinse -accidental- intr-un schimb de focuri (-Sunday Times-, 18 martie 2001). Ironia sortii: doi dintre comandantii responsabili de atacurile teroriste de la Tetovo fusesera antrenati de fortele speciale britanice in tabere secrete din nordul Albaniei, in 1998-1999 (-Sunday Times-, 18 martie 2001). Sfidarea albaneza a mers chiar mai departe, -un purtator de cuvant al Armatei Nationale de Eliberare avertizand ca implicarea fortelor germane in conflictul din Macedonia va fi interpretata drept o declaratie de razboi- (-Sunday Times-, 18 martie 2001). In replica, Berlinul a trimis si mai multe trupe in regiune, dupa care a ales sa se retraga, lasandu-le astfel mana libera albanezilor sprijiniti de americani. Parte din trupele germane sunt stationate acum in Kosovo, in apropierea frontierei.
Euro vs. dolar
Infruntarea germano-americana din Balcani, care a devenit vizibila o data cu semnarea Acordului de la Dayton (decembrie 1995), este parte a unui conflict mult mai extins, care afecteaza insasi structura de rezistenta a Aliantei si care poate fi rezumat in batalia mult mai ascunsa dintre dolarul american si marca germana, convertita recent in euro. Semnificativ este faptul ca, inainte de atacurile NATO asupra Iugoslaviei, SUA s-au apropiat si mai mult de Marea Britanie, in timp ce aceasta si-a racit relatiile cu Germania si Franta. Iar semnarea -Declaratiei de Principiu pentru cooperare in domeniul industrial si al echipamentelor defensive-, parafata de secretarul american al apararii, William Cohen, si omologul sau de la Londra, Geoff Hoon, nu a facut decat sa indeparteze si mai mult cei doi poli ai celei mai puternice aliante militare din istoria omenirii.
In culisele acestei infruntari surde, dar de proportii, intre America si Europa se afla marile corporatii de pe Wall Street, care, cu putin ajutor din partea gigantilor petrolieri si a conducerii de la Washington, incearca sa destabilizeze moneda unica europeana pentru a-si impune ceea ce profesorul Chossudovsky numeste -controlul colonial- asupra economiilor din regiune.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
