Părăsirea zonei euro de către Grecia ar putea costa sute de miliarde de euro

Costul ieșirii Greciei din zona euro ar putea costa sute de miliarde de euro, apreciază analiștii financiari de talie mondială consulați de Reuters. Această acțiune ar expune Banca Centrală Europeană (BCE) și statele din blocul monetar, acționarii instituției, la pierderi greu de calculat.Plecarea Greciei ar împinge Europa în "ape neexplorate" din punct de vedere juridic, iar mărimea potențialelor pierderi ale celorlalte țări din zona euro și ale băncilor servește cu siguranță drept un stimulent puternic pentru eforturile de menținere a statului elen la moneda unică.
Obligațiile Greciei față de creditorii privați au scăzut puternic în urma restructurării parțiale a datoriei de stat, astfel că grosul datoriilor statului elen, circa 200 miliarde euro, sunt către BCE, Fondul Monetar Internațional și celelalte țări din zona euro. "În cazul unei ieșiri, Grecia va intra în default (incapacitate de plată – n.r.). Pierderea presupusă de default va fi probabil foarte mare, suficient de mare încât să epuizeze capitalul BCE. Instituția ar putea avea nevoie de recapitalizare de la guverne, care nu se regăsesc chiar în cea mai bună situație pentru furnizarea de capital suplimentar", comentează pentru Reuters Andrew Bosomworth, senior portfolio manager la Pimco, cel mai mare fond de obligațiuni din lume.

Domino-ul dezastrului

Pierderile la care sunt expuse BCE și guvernele din zona euro în scenariul plecării Greciei din blocul monetar nu se opresc însă aici. Chiar și după ieșirea statului elen din clubul euro, costurile imputate statelor vecine vor continua să se acumuleze, deoarece Europa va dori să evite o prăbușire totală a economiei elene, pentru a preveni propagarea crizei pe continent. "Ar fi necesară o intervenție la scară largă a BCE pentru stabilizarea sistemului, împreună cu o intervenție din partea Germaniei, Mecanismului European de Stabilitate, Fondului European de Stabilitate Financiară și Fondului Monetar Internațional, care va costa probabil sute de miliarde de euro", anticipează Georgios Tsapouris, analist la instituția britanică de private banking Coutts.BCE are un capital vărsat de 6,4 miliarde euro și este, practic, un joint venture între cele 17 bănci centrale din zona euro. În total, capitalul și rezervele Eurosistemului băncilor centrale din zona euro totalizează 86 miliarde euro. Băncile centrale vor fi nevoite să distribuie între ele pierderile provocate de ieșirea Greciei din zona euro în conformitate cu formula de capital a BCE, care stabilește contribuțiile fiecărui stat la finanțarea instituției în baza mărimii economiei și populației. Germania ar prelua cea mai mare povară, reprezentând 27% din totalul pierderilor. Pe locul al doilea ar fi Franța. Statul francez ar fi expus la pierderi de 66,4 miliarde euro, iar băncile ar rămâne cu 20 miliarde euro în credite nerecuperabile, potrivit unui studiu prezentat recent de Școala de Management IESEG din Lille.

Spania și Italia ar putea fi următoarele

Președintele Băncii Mondiale (BM), Robert Zoellick, a declarat ieri că o eventuală decizie a Greciei de a părăsi zona euro ar ridica probleme serioase pentru Spania, Italia și alte țări din blocul monetar cu datorii mari, care trec prin programe de reforme structurale. Criza datoriilor de stat din zona euro rămâne cel mai mare risc pentru economia globală, a afirmat Zoellick miercuri seara la Washington Economic Club. "Cea mai importantă problemă nu va fi Grecia, ci Spania și Italia", consideră oficialul.Dacă Grecia ar decide să iasă din zona euro, efectele propagate în economia globală ar fi foarte grave, amintind de consecințele falimentului Lehman Brothers din septembrie 2008, avertizează șeful BM. "Pericolul real apare atunci când evenimentele încep să afecteze încrederea într-o asemenea măsură încât te întâlnești cu momente de lipsă de lichiditate, care anunță că ceva urmează să se prăbușească, fie companii, fie bănci", a explicat Zoellick. Liderii europeni trebuie să găsească modalități de a acționa înainte ca astfel de probleme să se manifeste, de a sprijini Spania și Italia, care implementează în prezent reforme foarte dificile, a afirmat el.

Olga Dumitrescu