Atingerea țintei de inflație, de 4,4%, depinde de evoluția leului

„Nu ne așteptăm la o dezinflație rapidă (…) De abia începând cu trimestrul al treilea vom avea, sperăm noi, o dezinflație și vom ajunge la sfârșitul anului sub 4,5%“
Valentin Lazea, BNR

Analiștii consideră că atingerea țintei de inflație a BNR, de 4,4%, depinde de evoluția leului: stabilitatea sau aprecierea monedei naționale este absolut necesară pentru procesul dezinflaționist.
„Prognoza noastră pentru acest an este de 4,5%. În trimestrul doi s-ar putea să avem o surpriză pozitivă și să vedem o dezinflație mai rapidă decåt ne așteptam și să vedem acest 4 și ceva atins“, a declarat economistul-șef Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru. Acesta atrage atenția că este foarte importantă evoluția cursului pentru procesul dezinflaționist. De aceeași părere este și Lucian Anghel, economistul-șef al BCR. „Dacă moneda națională va rămåne stabilă sau chiar se va aprecia, va fi un suport extrem de important pentru inflație. Însă rămåne de văzut cåt din stabilitatea sau aprecierea leului va fi transmisă în prețuri“, spune Anghel.
Analiștii de la ING Bank sunt de-a dreptul pesimiști. Aceștia se așteaptă la o depreciere a cursului, care va amenința procesul dezinflaționist. „Noi ne așteptăm ca schimbarea atenției la banca centrală către susținerea activității economice va duce la deprecierea cursului. Nu este exclus ca inflația să se scrie chiar cu două cifre“, crede Vlad Muscalu, economist ING Bank.
Economistul-șef BNR, Valentin Lazea, este de părere că și luna viitoare inflația va fi de peste 6%, urmånd ca abia în a doua jumătate a anului acesta să se apropie de 5%. „Nu ne așteptăm la o dezinflație rapidă. De fapt, conform prognozei interne a BNR, în trimestrul al doilea inflația va continua să fie de peste 6%.
De abia începånd cu trimestrul al treilea vom avea, sperăm noi, o dezinflație și vom ajunge la sfårșitul anului sub 4,5%, care este limita de sus a intervalului. În sensul dezinflației acționează creșterea sub potențial a PIB, dar nu neapărat în teritoriu negativ. În sensul păstrării unei inflații ridicate acționează un anumit exces de cerere care vine din anul trecut, din politicile fiscale și salariale foarte laxe și care încă își fac efectul“, a declarat Valentin Lazea, la o televiziune de business.
Inflația lunară s-a redus în aprilie la 0,27%, aproape la jumătate față de nivelul de 0,5% consemnat în martie, iar rata anuală a coboråt de la 6,71%, la 6,45%, în contextul ieftinirii prețurilor serviciilor, potrivit Institutului Național de Statistică.