România dă semnal roșu trenului cu rămășițele poetului nazist Jozsef Nyiro

Planul Budapestei de a denigra România și de a a ridica cota extremiștilor maghiari de la Partidul Civic Maghiar (PCM) la alegerile locale este pe cale să eșueze. Porniți cu surle și trâmbițe în a aduce în România rămășițele unui poet nazist, Jozsef Nyiro, dat în urmărire de Aliați după înfrângerea Germaniei naziste, liderii maghiari de la Budapesta s-ar punea vedea nevoiți să înghită în sec. Autoritățile române refuză să permită intrarea pe teritoriul României, pe calea ferată, a urnei cu cenușa poetului maghiar Jozsef Nyiro, anunță organizatorii evenimentului, care au primit un răspuns din partea CFR, relatează MTI. Oliver Frater, unul dintre organizatorii reînhumării, a declarat că toate evenimentele care implicau transportul feroviar al urnei cu cenușa poetului au fost anulate.
Organizatorii așteaptă „informații prin canalele diplomatice obișnuite“ din partea Guvernului român pentru a găsi alte modalități de transportare a rămășițelor pământești ale poetului. Urna cu cenușa lui Nyiro va fi adusă la Cimitirul Național din Budapesta miercuri, iar apoi ar urma să fie dusă în România, unde ar urma să aibă loc o reînhumare, la Odorheiu Secuiesc, pe 27 mai.

MAE se opune

Ministerul român al Afacerilor Externe a reiterat luni că Bucureștiul se opune planurilor de reînhumare a poetului maghiar Jozsef Nyiro în Odorheiu Secuiesc. Conform MTI, MAE a făcut referire la activitățile lui Nyiro din perioada 1941-1945, sugerând că refuză reînhumarea pentru că poetul maghiar a avut „o atitudine extremistă, antisemită și a colaborat cu regimul nazist“. Cenușa poetului maghiar decedat la Madrid în 1953 a fost adusă în Ungaria la inițiativa Parlamentului de la Budapesta. Pe 17 mai, Parlamentul Ungariei ceruse clarificări în legătură cu poziția României față de reînhumarea poetului maghiar Jozsef Nyiro în Odorheiu Secuiesc. „Ungaria dorește să știe dacă poziția României sugerează că va tolera evenimentul sau va interzice reînhumarea lui Nyiro în Odorheiu Secuiesc“, declara Laszlo Veress, șeful de cabinet al președintelui Parlamentului de la Budapesta, precizând că răspunsul Bucureștiului era așteptat până luni. Veress a precizat că, dacă România va interzice reînhumarea, Ungaria va găsi o soluție conformă cu legislația românească și cu „așteptările spirituale“ ale simpatizanților lui Jozsef Nyiro. Ministerul român al Afacerilor Externe a confirmat „invitarea“, miercurea trecută, a ambasadorului Ungariei la București, pentru consultări în legătură cu intenția reînhumării poetului maghiar Jozsef Nyiro în Odorheiu Secuiesc. Potrivit Ministerului ungar de Externe, un oficial executiv din cadrul ambasadei, Adam Balazs, a dat curs convocării, în lipsa ambasadorului Oszkar Fuzes. În cadrul discuțiilor, oficialii români au criticat eforturile ungare de a organiza reînhumarea poetului maghiar Jozsef Nyiro în Odorheiu Secuiesc. Balazs a transmis părții române că Guvernul ungar consideră reînhumarea o problemă de respect pentru poet, precum și un eveniment cultural. El a adăugat că Guvernul ungar este deschis cooperării cu noul Executiv român.

„Opera“ aleasă a lui  Jozsef Nyiro

Centrul European de Studii Covasna – Harghita a publicat recent o serie de articole ale poetului și jurnalistului filonazist din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Articolele, preluate de blogerul Dan Tănasă, sunt însoțite de poze elocvente care glorifică crimele armatei germane, dar și atitudinea antisemită. „Maghiarul conștiincios trebuie să dea dovadă de un comportament identic inclusiv față de cei care sunt nehotărâți ca și față de cei care nu-și îndeplinesc îndatoririle în spiritul compasiunii și a disciplinei impuse de ordinele maghiare ale zilelor noastre!“, scria Nyiro despre atitudinea socială pe care ungurii trebuie să o îmbrățișeze. În revista sa intitulată „Magyar Ero“ (Forța maghiară), Nyiro identifica evreii ca fiind dușmanii Ungariei care se ocupa cu răspândirea de zvonuri dușmănoase. „În închisoare este locul răspânditorilor de zvonuri“. Textele erau însoțite de imagini ale unor etnici evrei, cetățeni maghiari de altfel. De asemenea, poetul maghiar glorifică atitudinea regimului horthyst, aducându-i în scris o serie de mulțumiri pentru acest lucru. „Domnul nostru Conducător – siguranța noastră, sprijinul nostru, refugiul nostru și sursa forței noastre“, îl caracteriza Nyiro pe Horty. Poetul maghiar s-a născut pe 8 iulie 1889 la Jimbor (comuna Homorod), județul Brașov, ajungând în cel de-al doilea război mondial în elita partidului maghiar de orientare nazistă și antisemită „Crucea cu săgeți“. De acest partid se leagă guvernarea în ultima fază a războiului mondial, perioadă în care s-a declanșat Holocaustul pe teritoriul Ungariei. Mai cunostă decât opera sa este activismul său politic în partea extremei drepte în perioada mai sus menționată. Despre el specialiștii reuniți la o conferință în 2007 au afirmat că „a fost liderul propagandei radiofonice a extremei drepte“. Reamintim că partidul „Crucea cu săgeți“ a fost fondat de Ferenc Szalasi, cel care avea să fie declarat drept criminal de război ca urmare a atrocităților comise împotriva evreilor din Ungaria, după ce această formațiune a preluat puterea în 1944. Partidul lui Szalasi a promovat fervent, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, refacerea Ungariei Mari. Fondat de Ferenc Szalasi, declarat criminal de război ca urmare a atrocităților comise împotriva populației evreiești din Ungaria, după preluarea puterii în 1944. „Crucea cu Săgeți“ a urmărit, în Al Doilea Război Mondial, refacerea Ungariei Mari și promovarea naționalismului hungarist. De asemenea, Nyiro a fost un bun prieten al lui Albert Wass, un alt „poet nepereche“ simpatizant al nazismului, cunoscut și el ca „poet de curte“ a lui Szalasi.

Mădălin Necșuțu