Ambasadorul Germaniei la Bucuresti, Arusin Viller i-a pus, ieri, la dispozitie premierului Nastase un studiu efectuat din initiativa partii germane privind mediul economic romanesc. Acest studiu are la baza si un sondaj de opinie realizat in perioada aprilie-iunie 2001 printre intreprinderile romanesti cu aport de capital german, respectiv printre firmele germane care fac afaceri in Romania. Interesat este ca, din cele 1.000 de societati solicitate sa raspunda la intrebarile din chestionar, numai 125 au dat curs invitatiei.
Documentul este aparent pozitiv la adresa Romaniei, insa nu se fereste sa faca recomandari privind aspectele foarte negative observate. De altfel, nici cei chestionati nu se inghesuie sa afiseze un optimism debordant, dar, compartiv cu studiile anterioare, dau dovada de mai multa incredere in evolutiile economice viitoare.
Investitiile – la pamant
Conform documentului, investitiile straine s-au dezvoltat slab, comparativ cu rezultatele ultimului sondaj. -Desi statisticile ofera o alta imagine, forma de prezentare s-a modificat, astfel incat cu greu pot fi facute comparatii cu datele din perioadele anterioare. Chiar presupunand ca, din 1998, cele aproape trei miliarde de dolari, reprezentand aproape tot atat cat investitiile din ceiopt ani anteriori, ar fi fost investite, totalul de sase miliarde de dolari, investitii cumulate, este considerat in continuare extrem de nesatisfacator. Romania se plaseaza la sfarsitul tabelelor statistice referitoare la investitiile straine-, se afirma in document.
Totusi, in 2001, investitorii germani considera in proportie de 57% ca perspectivele in afaceri sunt -mai bune insa, in acelasi timp, 24% din intervievati au spus -nu mai cred nici un cuvant-, referindu-se la rezultatele pe care le-ar putea obtine noul Guvern. Un segment tot de 23% are incredere ca Guvernul va avea mai multe sucese decat in anii anteriori.
In analiza promovata de oficialii germani se spune ca optimismul rezervat al investitorilor straini provine, in parte,. de la recenta schimbare de Guvern, dar ca intervievatii amintesc in numar semnificativ si de rezultatele bune ale lui Mugur Isarescu. Care ar fi insa temerile investitorilor? Documentul cuprinde si o serie de recomandari sintetizate din partea firmelor germane si a altor specialisti.
Ceea ce se reproseaza foarte frecvent este labilitatea cadrului legislativ. Din acest moti, se reproseaza ca termenele de intrare in vigoare a legilor sau normelor sunt prea scurte, pentru ca administratia sa isi puna la punct noile proceduri. -Administratia si intreprinderile nu au capacitatea de a compensa tergiversarile aparute in urma dezbaterilor politice sau a problemelor de divergenta a opiniilor la nivel guvernamental-, precizeaza analiza.
Aparitia intarziata sau deloc a legilor in -Monitorul Oficial- este un alt repros adus Romaniei, ca si lipsa unor departamente speciale anticoruptie in fiecare tribunal romanesc. Se recomanda introducerea unei proceduri a plangerii din oficiu in cazurile de coruptie. 45% din cei intervievati au spus ca legislatia este -putin inteligibila-, 23% considera ca -e neinteligibila-, iar 25% o vad -satisfacatoare-, mai mult, din total, 31% cred ca autoritatile isi respecta -rar- termenele, iar 22% au spus -niciodata-.
Taxe si impozite vazute din interior
In privinta taxelor si impozitelor din Romania, raspunsurile sunt relativ echitabile de la o intrebare la alta. In privinta impozitului pe venit aplicat in Romania, 53% considera ca este -prea mare-, 30% ca este -mult prea mare- si doar 17% il vad -normal-. In acelasi timp, impozitul pe profit, comparativ cu mediul international, e catalogat drept -potrivit- de 51%, -prea mare- de 39% si -mult prea mare- de numai 9%. Si impozitele pe terenuri si imobile par sa-i multumeasca pe investitorii germani. Aproape jumatate din firmele chestionate considera -potrivite- aceste impozite.
In cazul TVA insa, optimismul se reduce. 41% considera ca e prea mare, iar 10% ca este -mult prea mare-. Cat priveste accizele, 28% cred ca sunt -prea mari-, 10% -mult prea mari- si 23% -potrivite-.
La capitolul recomandari, analistii sustin ca impozitarea reprezentantelor ar trebui eliminata, nu inlocuita cu alta solutie si mai considera importanta introducerea unor conturi fiscale in care sa intre toate partile de impozite, cu obligativitatea de informare a platitorilor de impozite. Totodata, se cere recunoasterea jurisprudentei referitoare la interpretarea legilor financiare, ca izvor direct al Dreptului. Documentul mai sugereaza si introducerea obligativitatii autoritatilor care opereaza controale financiare de a defini cu exactitate, in scris, incalcarile de lege constatate si interzicerea platii lichide.
Motivul este acela ca 21% din firme considera coruptibilitatea autoritatilor -foarte mare-, 20% -mare- si 23% -medie. De altfel, 28% au apreciat drept nesatisfacatoare activitatea organelor de control.
Concurenta ingradita
In acelasi raport se apreciaza ca, o data cu legea concurentei din 1996, a fost introdus in Romania un drept al cartelurilor, care contine toate cele trei forme principale de ingradire a concurentei. Este vorba despre cartelurile si celelalte acorduri de impiedicare a concurentei, folosirea abuziva a pozitiilor-cheie pe piata, precum si despre fuziunile menite sa impiedice concurenta. -Responsabil pentru aplicarea legii si a numeroaselor dispozitii executive este, in principiu, Consiliul Concurentei. Atributiile CC sunt insa prea ample, limita de 65 miliarde de lei e prea scazuta.
Investitorii germani au sesizat rapid situatia si nu au avut contracte cu Oficiul. Practic, 59% dintre cei chestionati nu au avut nici o legatura cu aceasta institutie, iar 51% cred ca evolutia Legii concurentei este -neschimbata-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
