Trofeul

În nici trei săptămâni de la preluarea puterii, premierul Ponta a reușit să facă praf „cel mai cinstit guvern” și bunele intenții afișate la învestitură făcând din ele un pavaj diabolic pentru salvarea mentorului său Adrian Năstase de condamnarea în dosarul „trofeul calității”, unde, potrivit convingerilor dlui Ponta, fostul premier trebuia achitat. Zis și făcut! Prima mișcare cu premeditare s-a produs în prima ședință de guvern Ponta unde Inspectoratul de Stat pentru Construcții (ISC), adică reclamantul, a fost trecut în subordinea directă a premierului. A urmat pasul doi: înlocuirea șefei ISC cu dl. Grăjdan, care, știind de ce a fost pus, s-a retras urgent din proces declarând după numai două zile de la numire că nu există niciun prejudiciu.
Pur și simplu, a dispărut prejudiciul! Era vorba cam de un milion de euro care s-a topit de plăcere când a apărut dl. Grăjdan – astfel că DNA s-a trezit fără obiectul muncii. Dac-a dispărut prejudiciul,  dl. Năstase e, vezi bine, nevinovat. Manevra e însă atât de grosolană încât s-ar putea să-l coste pe dl. Ponta trofeul calității de premier iar pe dl. Năstase să-l îngroape în penibil. Metoda a fost folosită și în cazul dlui Ion Dumitru (PSD) unde Romsilva, căreia îi golise sertarele, a declarat și ea că i-a dispărut prejudiciul în pădure. Tot astfel, s-ar putea ca și Ministerul Agriculturii să declare că i s-a furat (pe lângă terenuri) chiar și prejudiciul – „n-avem niciun prejudiciu, de unde să mai avem, suntem săraci lipiți” – iar dl. Voiculescu (ca toți ceilalți răpitori și răpitoare) să devină arhanghelul dreptății. După ce a executat cu viteză maximă dispariția trofeului calității din ISC, dl. Ponta s-a consacrat bătăliei pentru înlocuirea președintelui Băsescu în Consiliul European cu propria-i persoană – chiar dacă nu e deloc calificat pentru acest loc. Aici manevra ține nu numai de lăcomia dlui Ponta de a lua toate jucăriile (chiar dacă pe unele nu știe să le folosească) ci de un calcul mai amplu, al Internaționalei Socialiste (PES) care vrea să schimbe raportul de forțe în Consiliul European în favoarea stângii. Dacă tot a câștigat votul francez prin înlocuirea lui Sarcozy cu socialistul Hollande, de ce n-ar câștiga și votul românesc înlocuind dreapta președintelui cu stânga premierului? Bătălia e aprigă și în UE mai ales că vizează carcaterul măsurilor economice unde Hollande vrea deja „colectivizarea” datoriilor – conform principiului generos al stângii: ori toți să scăpăm, ori toți să muriți.

Tia ?ê?£erbănescu