SUA și Franța, împărțite în privința atacării Siriei

Odată cu degenerarea situației generale din Siria, în special după bombardamentele recente de la Hula soldate cu 100 de morți, comunitatea internațională trimite semnale tot mai puternice către Damasc ca aceste acte de violență să înceteze. Primele măsuri luate de aceste țări au fost să expulzeze ambasadorii sirieni acreditați, dar o intervenție militară pare mai probabilă ca niciodată. Unele țări nu se feresc să vorbească deschis despre acest lucru în timp celelalte preferă deocamdată să nu exprime o astfel de părere. În primul său interviu în calitate de președinte al Franței, Francois Hollande a declarat că Franța nu exclude o intervenție armată în Siria, dar numai în cadrul unei deliberări a Consiliului de Securitate al ONU, deci cu undă verde de la chinezi și ruși. Dacă Parisul nu exclude o astfel de variantă, Casa Alba își temperează poziția în legătură cu un eventual atac al regimului de la Damasc. Administrația SUA consideră că o militarizare a situației din Siria va duce și la mai mult haos și la o mai mare vărsare de sânge. „Noi nu am încetat niciodată să luăm în considerare orice opțiune de rezolvare a situației din Siria, dar cu toate acestea nu credem că o militarizare a situației din această țară ar fi o decizie corectă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney, citat de RIA Novosti și The Times of Israel. „Considerăm că o astfel de evoluție ar putea conduce și la mai mult haos și la o mai mare vărsare de sânge.În prezent, suntem în contact cu toți aliații noștri și cu ONU (Consiliul de Securitate), îl sprijinim pe emisarul special al Națiunilor Unite și al Ligii Arabe, Kofi Annan”, a spus el, exprimând speranța executivului american că presiunile internaționale vor avea efecte în cele din urmă asupra regimului condus de președintele Bashar al-Assad.

Poziții anterioare

Ministrul american al apărării Leon Panetta și șeful Statului Major Interarme, Martin Dempsey, au declarat anterior în mod repetat că Statele Unite ale Americii sunt gata pentru orice variantă a evoluției situației din Siria, inclusiv o intervenție militară. Aceste declarații au fost comentate de unele mass-media ca o amenințare cu invazia militară în Siria, însă administrația de la Washington a ținut de fiecare dată să sublinieze că acestea vorbesc numai despre gradul de pregătire al armatei privind efectuarea oricărei sarcini ce îi va fi încredințată. La rândul său, Guvernul Germaniei consideră că nu trebuie să existe "speculații privind opțiuni militare" împotriva Siriei, după ce președintele Franței, Francois Hollande, nu a exclus posibilitatea unei intervenții militare împotriva regimului Bashar Al-Assad. Violențele din Siria, declanșate pe fondul revoltelor izbucnite în martie 2011, s-au soldat până acum cu aproximativ 10.000 de morți, conform Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului.

Observații rusești

Autoritățile de la Moscova au condamnat ieri expulzarea ambasadorilor sirieni din capitalele occidentale, decisă ca urmare a masacrului de la Hula, considerând-o "contraproductivă". "În contextul eforturilor internaționale privind reglementarea pașnică a crizei siriene, expulzarea ambasadorilor sirieni din principalele capitale occidentale ni se pare o măsură contraproductivă", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe. "Principalele canale ale schimburilor de opinii și de influență asupra Guvernului sirian pentru a pune în aplicare planul Annan sunt de acum închise", a adăugat purtătorul de cuvânt. "Nu vrem să îi ascultăm pe cei de la Damasc și, din punctul nostru de vedere, în situația actuală, aceasta nu servește cauzei", în vederea reglementării pașnice a crizei, precizează oficialul. "Abordarea Rusiei se bazează pe o altă logică. Facem tot ce ne stă în putere pentru reducerea confruntării între părțile aflate în conflict", a adăugat acesta. Rusia a fost criticată dur în ultimele luni pentru că a împiedicat adoptarea în cadrul Consiliului de Securitate al ONU a rezoluțiilor care condamnă regimul de la Damasc. Totodată Moscova a continuat să livreze arme vechiului său aliat, în pofida temerilor legate de faptul că acestea ar fi putut fi utilizate împotriva populației civile.

Mădălin Necșuțu