Intr-un interviu acordat publicatiei noastre de seful BRD-GSG, Patrick Gelin mentiona faptul ca piata bancara romaneasca nu e pregatita pentru produse de economisire si creditare sofisticate. Iata ca statisticile confirma inexistenta acestor produse, intrucat numarul romanilor care isi plaseaza economiile in banci sau titluri de valoare europene sau americane este in crestere.
Banca Nationala a Romaniei arata in raportul trimestrial faptul ca 850 milioane de euro (peste un miliard de dolari americani) au fost plasate de romani peste hotare. Cifra este destul de ingrijoratoare, ea reprezentand aproape jumatate din banii castigati de romani din munca in afara granitelor si trimisi in Romania.
Fenomenul are atat parti bune, presiunea pe cerere (prin marirea consumului) din economia romaneasca fiind diminuata prin aceste iesiri de capital, cat si parti rele, banii putand fi foarte eficient indreptati catre bursa romaneasca, spre exemplu, sau catre investitii pe termen lung. Cei care elaboreaza politicile monetare trebuie sa studieze cu atentie cauza acestor exporturi de capital, intrucat e clar ca nu profitabilitatea e cauza, daca tinem cont ca avem cele mai mari dobanzi de referinta din Europa.
Sistemul bancar romanesc este inca destul de slab dezvoltat, lipsind inca produsele sofisticate destinate marilor companii sau investitorilor de categorie grea, dupa cum spunea seful Bancii Romane pentru Dezvoltare, Group Societe Generale, Patrick Gelin. Si aici nu sunt de vina bancile cat mai ales conditiile de piata. Numarul celor care pot fi potentiali clienti ai bancilor comerciale ce ar putea oferi asemenea produse este inca prea mic pentru a justifica investitii necesare pentru introducerea noilor produse.
Nici micile economii nu sunt stimulate de politicile monetare de pe plaiurile mioritice. In primul rand nivelul dobanzilor este unul total neatractiv, majoritatea bancilor comerciale nereusind sa acopere nici macar rata anuala a inflatiei estimata de Banca Nationala a Romaniei (BNR). Bancile comerciale romanesti ar trebui sa adopte masuri mai active pentru incurajarea economisirii, in conditiile in care o parte din ce in cea mai mare a economiilor este plasata in strainatate, a declarat miercuri viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei Eugen Dijmarescu.
Pe cale de consecinta, banii romanilor iau drumul Europei sau chiar Statelor Unite ale Americii, intr-o mai mica masura insa. Oficialul BNR a mai precizat ca economiile in strainatate ale rezidentilor au crescut in primul trimestru al acestui an cu 35% fata de perioada similara a anului trecut, la 850 milioane de euro, intrucat investitorii au avut la dispozitie instrumente mai atractive in afara tarii: -Ar fi de dorit o atitudine proactiva a bancilor. Pe partea de economisire discutiile sunt mai putin prezente sau vizibile. Trebuie sa le facem mai mult loc-, a spus Dijmarescu.
Trebuie insa facuta o precizare: chiar daca volumul plasamentelor romanilor in strainatate creste, el este compensat de fluxul de capital din strainatate catre Romania. De asemenea, volumul plasamentelor in banci si pe piata de capital interna s-a majorat anul trecut, chiar daca ritmul de crestere a economiilor in banci s-a incetinit. In prezent exista 11 milioane de deponenti la bancile comerciale din Romania. Mai multa incredere (sau din lipsa de alternativa) in bancile romanesti au agentii economici. Potrivit datelor BNR, in intervalul aprilie 2005 – aprilie 2006, depozitele populatiei in lei au crescut cu 6,7% in termeni reali. In cazul companiilor, avansul a fost de peste 20%.
Banca centrala se plange de multa vreme ca este lasata sa lupte singura cu fondurile speculative din piata si multi analisti recomandau guvernului sa foloseasca acesti bani ori pentru plati anticipate in contul datoriei externe, ori pentru a nu mai contracta alte credite pe piete internationale.
Oficialul BNR, Eugen Dijmarescu, a apreciat ca este necesara revizuirea legii datoriei publice, pentru ca Trezoreria nu poate emite titluri de stat daca inregistreaza excedent (situatie cu care s-a confruntat atat anul trecut cat si anul acesta, pana in ultimele luni): -Cred ca avem nevoie si de alte instrumente in afara de sectorul bancar. Neexistand nici o presiune din alta parte, sistemul bancar este singur in piata si avem nevoie de alternative-, a mai spus Dijmarescu.
Obligatiunile municipale, piata de capital sau certificatele de trezorerie ar putea veni in sprijinul pastrarii capitalului indigen in interiorul economiei. Pentru aceasta e nevoie de politici coerente si credibilitate maxima a sistemului financiar (puternic lovita in ultimii 15 ani atat la nivel bancar, cat si la nivel de fonduri de investitii).
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
