Inteligenta, expresia personalitatii

Daca in Vest coeficientul de inteligenta este un criteriu foarte important in obtinerea unui post, la noi nu prea se tine cont de acest lucru. In schimb, in ultimul timp a devenit o moda ca fiecare roman cu ceva studii sa se laude ca are un coeficient de inteligenta (QI) extraordinar, comparativ cu al prietenilor si cunoscutilor, fara insa ca acesta sa fie relevant. Determinarea QI este un proces deosebit de complex, care necesita aplicarea mai multor teste in functie de structura de personalitate a fiecarui subiect, de gradul lui de pregatire, conditia fiind ca interpretarea rezultatelor sa fie facuta neaparat de un psiholog.

Primele masurari s-au facut in 1905

Masurarea nivelului de inteligenta se mai numeste si psihometrie, bazele acestei stiinte fiind puse la sfarsitul secolului trecut, prima scala de masurare a inteligentei datand din 1905. Aceasta scala a dezvoltarii intelectuale pentru copiii din scolile din Franta a fost modificata si etalonata, cu timpul ajungandu-se la teste deosebit de com-plexe, cu o precizie foarte buna. La inceput, aceste teste urmareau masurarea varstei mentale a copiilor, pentru a vedea gradul de dezvoltare a fiecaruia. In acest fel puteau fi descoperiti cei cu retard sau cei supradotati, aceste categorii de elevi necesitand o atentie speciala, in primul rand scoaterea lor din colectivitatile scolare obisnuite, in vederea adaptarii cerintelor la capacitatile fiecaruia. Prima scala a fost elaborata de Binet si Simon, Binet fiind primul care a introdus conceptul de varsta mentala, dat de nivelul mediu intelectual la o anumita varsta. Daca la inceput se dorea stabilirea nivelului de reusita a unui copil in raport cu copiii de aceeasi varsta, acum pot fi facute estimari ale dezvoltarii intelectuale in urmatoarea perioada si conditiile ce trebuie sa le indeplineasca fiecare pentru a da maximum de randament intelectual.

Patronii ignora utilitatea testelor psihologice

Valoarea coeficientului de inteligenta poate oferi date asupra modului cum se poate comporta un subiect intr-un anumit moment si ce performante poate atinge. De obicei, la angajare ar trebui facute astfel de teste, dar la noi nu se prea practica o asemenea triere a personalului.

-Daca individul este foarte emotiv, recomanzi angajatorului ce conditii poate asigura pentru a obtine randamentul maxim de la el. Se poate astfel determina modul in care poate fi motivat fiecare salariat-, ne-a spus Marcel Nedelcu, psiholog si psihoterapeut. Sunt foarte multi factori care interfereaza si pot influenta rezultatele testelor de inteligenta. De aceea, tipul acestora si metodologia de aplicare incearca sa le contracareze. Este un anumit timp, protocol care trebuie sa cuprinda aceleasi cuvinte la fiecare subiect in parte.

Realizarea profilului personajului

Trebuie sa discuti intai cu fiecare subiect in parte, sa incerci sa-l cunosti si abia apoi se decide bateria de teste care tine cont de cerintele postului ce urmeaza a fi ocupat si de structura de personalitate a candidatului.

Difera cerintele pentru concursurile la o firma de stat si la alta particulara, deci si testele vor fi mai amanuntite. De regula, particularii vor persoane mai dinamice, descurcarete, care sa aiba spirit de initiativa si incredere in fortele proprii. Tocmai de aceea, corectarea si interpretarea rezultatelor iau foarte mult timp. -Se face un profil al personajului, in functie de rezultatele testelor. Niste cifre trebuie prelucrate si imbracate in forma umana, lucru deloc usor. Responsabilitatea in a caracteriza o persoana si a spune ca se va comporta intr-un anumit fel in viitor este enorma, pentru ca comportamentul uman are doza sa de imprevizibil si nu stii cum poate reactiona intr-un anumit context-, a explicat psihologul. Orice test psihologic are limitele lui. Este o incercare de a pune subiectul intr-o anumita situatie, sa-l observi si sa dai un raspuns, in ce-l priveste, sa pui un diagnostic in baza caruia poti evalua cum s-ar putea comporta in viitor. Daca are un nivel de inteligenta medie, poate ajunge la un anumit rezultat in anumite conditii, rezultat pe care nu-l mai poate depasi, indiferent ce ar face. In mod normal, aceste examene ar trebui sa se faca pentru fiecare angajat, pentru a vedea starea actuala a fiecaruia si apoi, in baza recomandarilor psihologului, persoana respectiva sa fie pusa in valoare cat mai bine si sa ajunga la nivelul maxim in functie de interesele, temperamentul si structura de personalitate a fiecaruia. Rezultatele unui test profesionist nu pot fi influentate tocmai prin modul de intocmire a bateriilor de teste. De exemplu, la intrebarea -Cum preferi sa faci baie, dus sau in cada?-, nu stii cum sa raspunzi pentru a fi sigur ca influentezi pozitiv rezultatul, asa ca spui adevarul. Chiar daca pare de necrezut, acest gen de intrebari ofera o imagine asupra structurii de personalitate. In general, testele contin in prima parte intrebari de genul: -Vizuina este pentru vulpe ceea ce cuibul este pentru: a) randunica, b) caine, c) streasina-, dificultatea acestora sporind treptat, ajungandu-se la: -Ce numar dublat este un sfert din 48?- sau la gasirea ultimului numar dintr-o serie de tipul: 1, 5, 6, 11, 17, 28, 45….

Majoritatea populatiei are un coeficient de inteligenta mediu

Starea sufleteasca, oboseala, stresul pot sa influenteze destul de mult rezultatele testelor de inteligenta, pentru ca dispare puterea de concentrare. De aceea se declara inainte de teste pe proprie raspundere ca nu s-a consumat alcool si ca subiectul nu este obosit, pentru ca rezultatele sa fie cat mai concludente. Persoanele emotive se concentreaza mai greu, mai ales la testele cu limite de timp, si scot un scor mai mic, care nu reflecta exact realitatea. Din acest motiv sunt mai bune testele care fac diferentierea pe clase si nu pe puncte. Statistic, s-a constatat ca majoritatea populatiei are un coeficient de inteligenta mediu, cu extremele, care sunt retardatii si supradotatii.

Valoarea QI poate sa varieze de la un tip de test la altul, dar de obicei sunt niste etaloane clasice care le aduc la un numitor comun.

Cel mai mare QI l-a avut Einstein

In practica obisnuita, un QI cuprins intre 0-19 il au idiotii. Urmeaza 20-49, deficienta mintala medie, imbecilitate; 50-69, deficienta mintala, usoara debilitate mintala; 70-79, inteligenta de limita; 80-100, inteligenta medie; 100-120, inteligenta superioara si, spre 140, inteligenta extrem de ridicata. Pentru departajarea celor supradotati exista teste speciale suplimentare. -Cel mai mare QI l-a avut Einstein. Dintre testele facute la cabinetul nostru, cel mai mare QI gasit a fost de 129. Sunt cativa dintre pacientii nostri cu unele probleme si care au peste 120. Nu si-au gasit o buna integrare profesionala din diferite cauze, au divortat ori au probleme cu parintii sau nu se inteleg cu profesorii. Cu un QI 100 poti sa te dezvolti, in functie de anturaj si dorinta de a te perfectiona, poti sa ai o viata implinita fara nici un fel de probleme-, ne-a spus dr. Gabriel Crumpei, medic psihiatru la Centrul de Psihiatrie, Consiliere si Psihoterapie din Policlinica nr. 1.

Specialistii au constatat ca succesul social nu are neaparat legatura cu cel academic, cu performantele scolare. Cauza principala o constituie in primul rand lipsa unei motivatii.