Guvernul a modificat Legea 411/2004, astfel incat sa poata incepe batalia pentru calitatea de actionar la un astfel de fond. Cercetate mai atent, modificarile aduse fac din aceasta lege una dintre cele mai profitabile afaceri pe termen lung care se pot face la lumina zilei in Romania pentru cel care va detine calitatea de actionar la un astfel de fond. Cu doua conditii: sa reuseasca sa se numere printre cei minimum 100 de membri fondatori si sa aiba sprijinul organizatiilor sindicale, in primul rand, si a celor patronale, intr-o oarecare masura. Fiindca, pentru a fi recunoscut ca atare, la trei ani de la infiintare va trebui sa contabilizeze minimum 50.000 de contributori, care pot opta, in prima faza, pentru oricare fond legal infiintat. Apoi, salariatii nearondati vor fi repartizati aleatoriu la unul dintre acestea. Administrarea si calitatea de asociat la astfel de fonduri va deveni o afacere extrem de profitabila, din moment ce doar in primul an spre acestea se vor duce fonduri echivalente cu 0,17% din PIB, dar pana in anul 2020, suma totala regasita in acestea va depasi bariera sumei de 20 miliarde de euro.
Profitabilitatea afacerii va depinde decisiv si de calitatea managementului, fiindca legea impune o serie de activitati destul de costisitoare, obligatorii, asupra carora nu insistam in acest context. Dar noile modificari ale legii, nu doar cele precizate intr-un comunicat de presa al guvernului, ci si cele pomenite de catre Gheorghe Barbu (foto), ministrul muncii, in timpul unei conferinte de presa, tinute la sfarsitul sedintei de guvern de saptamana trecuta, demonstreaza afirmatiile facute anterior.
Pentru investitori – risc zero!
In realitate, legea, aparuta cu mai bine de doi ani in urma, era nascuta -moarta- din cauza ca nici pana in prezent nu are norme metodologice. Ministrul Barbu, intr-un moment de sinceritate, a precizat ca daca ar fi existat amatori sa faca o astfel de investitie, atunci ar fi aparut si norme metodologice. Dar forma nemodificata a legii nu oferea vreo garantie pentru un profit minimal acceptabil, comparativ cu raspunderea asumata. In primul rand, din cauza ca restrangea mult numarul salariatilor care puteau deveni contributori la astfel de fonduri. Dar legea va fi modificata astfel incat la aceste fonduri vor cotiza obligatoriu toti salariatii sub 45 de ani, prevedere care va conduce, cel putin, la dublarea numarului contributorilor, care nu va fi, din start, mai mic de 3.000.000. Potrivit legii, inca din primul an de functionare a acestor fonduri, probabil 2007, la actualul salariu mediu pe economie, spre aceste fonduri se vor indrepta 2% din baza de calcul a contributiei la fondul de pensii, ceea ce reprezinta 22,2% din totalul banilor adunati la acest fond. Un calcul rapid indica faptul ca suma in cauza se plaseaza in jurul cifrei de 420 miliarde de lei vechi, adica aproximativ 125 milioane de euro. Altfel spus, ministru Barbu a declarat ca, in acest prim an, deficitul care se va inregistra la Fondul de pensii de stat se va situa in jurul a 0,17% din PIB, ceea ce reprezinta circa 129 milioane de euro. Apoi, in anii urmatori, contributia trimisa spre fondurile private se va mari, anual, cu 0,5% din baza de calcul, pana va ajunge la 6 sau 6,5%, ceea ce reprezinta aproximativ o rata de crestere anuala de 25%.
Statul va imprumuta doau miliarde de euro
Doar pentru primii 5 ani de functionare a acestor fonduri private, ministrul Barbu anunta ca statul va trebui sa gaseasca resurse suplimentare de doua miliarde euro pentru a acoperi deficitul creat in fondul de pensii de stat. Estimarile oficiale indica faptul ca, pana, in anul 2020, in aceste fonduri se vor regasi in jur de 20 miliarde de euro, adica echivalentul a circa 26% din PIB-ul inregistrat anul trecut. Desigur, statul va plati dobanzi si comisioane pentru creditul de 20 demiliarde, in timp ce administratorii fondurilor vor inregistra venituri importante, in mare parte, tot de la stat, intrucat legea prevede, printre altele, ca banii stransi de la forta de munca, in proportie de pana la 70%, pot fi plasati in titluri de stat si instrumente ale Bancii Nationale.
In acest context, de neinteles apare relaxarea propusa de guvern privind capitalul social minim impus administratorilor, adica reducerea acestuia de la 5 milioane euro la 4 milioane, cand, la un comision de administrare de 2%, doar in primul an, veniturile acestora, cumulat, se vor situa in jurul cifrei de 2,5 milioane de euro, la care se vor adauga, anii urmatori, circa 10% din veniturile rezultate din plasamentele facute. Practic, in anul 2020, doar din baza, administratorii fondurilor vor putea contabiliza un venit de circa 400 milioane de euro, la care se pot adauga alte sute de milioane din castigurile din plasamente. La un management performant, cheltuielile nu pot depasi 60-70% din venituri. Functionarea acestor fonduri private va fi profitabila, inclusiv pentru stat pe termen lung, si intr-o oarecare masura si pentru primele serii de salariati care vor beneficia de acestea. Milionul de euro redus de guvern pentru constituirea capitalului social pare a avea o alta miza decat cea aparenta, indicand ca grupurile de interese dicteaza jocul cum doresc. Important e ca guvernul sa nu cedeze in ceea ce priveste regulile de administrare si in ceea ce priveste cuantumul comisioanelor.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
