Prezidentiabilul Nastase, un luptator de sumo in vitrina

– Potrivit propunerii premierului, dupa modificarea Constitutiei, viitorul presedinte va fi deposedat de toate puterile executive

– Cum se va comporta, pus intr-o asemenea postura, un om politic de forta lui Nastase, prezentat pana acum drept prezidentiabilul PSD pentru 2004

Dupa 1989, clasa politica romaneasca s-a simtit datoare sa dea un nou act scriptic fundamental, semn al unei intemeieri, al unui nou proiect social-politic si civic. Constitutia a fost un proiect redactat in pripa si, sub presiunea momentului, un act al circumstantelor politice. Scaparile se vad si astazi: separea puterilor in stat nu este prevazuta explicit, proprietatea este -ocrotita-, nu -garantata-, exista doua camere care se dubleaza, remanierea guvernamentala este un act cu multe necunoscute, dupa cum s-a vazut in timpul crizei Radu Vasile, minoritatile contesta definirea in sens etnic a suveranitatii nationale. Cand a intocmit Constitutia, PDSR a plecat de la ideea unei democratii constitutionale, nu majoritare. Asadar, PDSR a dat Constitutiei o interpretare literala, act canonic, Biblie regulamentara. Aceasta temere a facut ca mecanismul de modificare a Constitutiei sa fie extrem de greoi. De curand, partidul de guvernamant a anuntat ca va incearca sa repare greselile initiale si sa impuna chiar o noua republica, cea parlamentara.

Cine va fi avantajat?

La ora actuala, in toate sondajele de opinie, pe primele patru locuri pentru Presedintie se situeaza premierul Adrian Nastase, liderul PD, Traian Basescu, cel al PRM, Corneliu Vadim Tudor, si liberalul Theodor Stolojan. In prezent, ei sunt potentialii candidati si orice analiza asupra discutiei din conducerea PSD se poate face doar tinand cont de personalitatile acestora si de conjunctura politica in care se plaseaza fiecare. Propunerea vine de la liderul in sondaje, premierul Adrian Nastase, care are si posibilitatea de a o pune in practica. De aceea, este greu de crezut ca premierul ar fi lansat-o daca nu l-ar avantaja. Dupa un an in functie, cota lui Adrian Nastase in sondaje are o tendinta usor descrescatoare, chiar daca el se situeaza la mare distanta de Traian Basescu si de C.V. Tudor. Continuarea mandatului actualului Guvern, asigurata prin noul protocol PSD-UDMR, presupune insa si o erodare inevitabila la guvernare. Nastase a ales continuarea mandatului de premier pentru a-si pune in aplicare obiectivele programului de guvernare, printre care si modificarea Constitutiei. Daca Legea fundamentala va fi modificata in sensul alegerii presedintelui de catre Parlament, Adrian Nastase isi va putea indeplini obiectivele de guvernare, iar PSD va avea sarcina de a castiga alegerile si de a-l propulsa la Cotroceni. Acesta pare sa fie principalul avantaj al propunerii, insa exista si altele, care sunt demne de luat in calcul.

Planurile lui Nastase

Viitorul prezidentiabil nu vrea mai multa putere? In cercurile PSD, dar si pentru un observator atent al scenei politice, devenise evident faptul ca Adrian Nastase va fi prezidentiabilul partidului de guvernamant. A spus-o chiar Ion Iliescu. Insa este ciudat (in afara faptului daca vrei sa lansezi o noua perdea de fum), ca om politic, sa-ti doresti restrangerea propriilor tale prerogative. Nastase, omul care are inclinatii autoritare si detine controlul asupra parghiilor formale si informale de putere, se va rezuma sa se autopropuna pentru un post trecut pe linie moarta, intr-un aparat de reprezentativitate, nu unul de exercitare executiva? Adica, luptatorul de sumo al PSD se ridica de pe ring si nu mai vrea nici aplauzele publicului pentru faptele de vitejie, nici puterea, ci il trage pe arbitru deoparte, soptindu-i ca vrea sa schimbe regulile jocului. Vrea pentru el mult mai putin, adica sa ocupe un loc undeva in sala, deasupra celorlalti, in lumina reflectoarelor, sa imparta flori si distinctii, iar scena sa o lase goala pentru alti competitori? Nu-i cam ciudat?

Exista o contradictie flagranta intre personalitatea premierului si varianta in care acesta si-ar dori realmente rolul de presedinte intr-o republica parlamentara. Un scenariu credibil nu ar exclude deloc ca Nastase, dupa modificarea Constitutiei, sa promoveze un personaj oarecare in fata pentru a detine functia onorifica si inutila, rezervandu-si in continuare postul de premier. Insa, ca sa-i reuseasca operatia, trebuie ca guvernarea pe care o exercita in momentul de fata sa aiba un succes destul de mare pentru a evita erodarea de imagine. Nu trebuie ignorata marea miza intr-o republica parlamentara: intreaga putere va fi concentrata in mana premierului. Poate acesta este si planul lui Nastase.

Nepopularul Stoica este cel mai incantat

Liberalii sunt cunoscuti ca fiind cei mai ferventi sustinatori ai modificarii Constitutiei, ei sustinand inclusiv alegerea presedintelui prin votul Parlamentului. Propunerile PNL privind revizuirea Constitutiei au fost inaintate PSD inca de la inceputul anului 2001, ulterior liderii celor doua partide semnand si un protocol care prevedea ca modificarea Legii fundamentale sa aiba punct final un referendum, care sa aiba loc in 30 aprilie 2002. Acum, presedintele PNL, Valeriu Stoica, a salutat faptul ca Adrian Nastase a fost de acord cu propunerea liberalilor ca presedintele tarii sa fie ales de Parlament, aratand ca aceasta pozitie relanseaza dezbaterea asupra modificarii Constitutiei. El a precizat ca propunerea liberalilor ca Romania sa fie o republica parlamentara a fost determinata de existenta unei -dualitati paguboase- in privinta puterii executive, prevederile constitutionale in vigoare permitand -existenta riscului de a fi creat un conflict intre presedinte si premier- pentru adjudecarea primului rol asupra puterii executive. Stoica a apreciat ca pozitia premierului lasa loc dialogului intre grupurile parlamentare pe subiectul modificarii Constitutiei, pentru ca Romania sa devina o republica parlamentara. Liderul liberal nu este insa de acord cu largirea atributiilor presedintelui, dand chiar exemple ale interventiilor presedintelui in activitatea Guvernului. Din preferinta lui Stoica pentru republica parlamentara nu trebuie excluse motivatiile personale; in sondaje, cota sa de popularitate nu a trecut niciodata de 20%.

Cel mai bine plasat liberal intre potentialii prezidentiabili este Theodor Stolojan, insa el este in urma lui Basescu si a lui Vadim Tudor. O confruntare directa cu acestia numai pe baza argumentelor este greu de realizat, Stolojan fiind persoana care ar putea fi aleasa presedinte mai degraba in cadrul Parlamentului, decat prin vot popular.

Conditia este insa ca PNL sa obtina o pozitie buna la alegerile parlamentare, ceea ce ar fi util si candidatului la Presedintie la votul in Parlament, unde Stolojan poate convinge cu calitatile sale profesionale.

Basescu, probabil cel mai nedreptatit

Incisivul lider al PD, Traian Basescu, cunoscut ca un -one-man-show-, a obtinut totul pe cont propriu, inclusiv postul de primar general al Capitalei, prin vot direct. El a obtinut apoi si presedintia partidului, printr-o campanie sustinuta la organizatiile din tara.

Mai nou, PD propune ca si viceprimarii sa fie alesi prin vot direct. Basescu a respins propunerea lui Nastase si vrea exact pe dos decat liberalii, adica un presedinte ales direct si puteri mai mari pentru acesta.

El a precizat ca respinge -categoric- solutia lui Nastase si propune intarirea puterii sefului statului in cateva domenii, intre care acela privind posibilitatea presedintelui de a dizolva Parlamentul.

-Adrian Nastase pierde din vedere faptul ca acolo unde acest lucru se practica in viata politica a unei tari, primul-ministru e ales si nu e facut la apelul de seara, cum se intampla la noi, prin votul Parlamentului. Dansul probabil s-a gandit la republici precum Austria sau Germania, dar acolo primul-ministru este subiectul votului, cel care tracteaza partidul in alegeri-, a spus Basescu. Presedintele PD a adaugat ca, de fapt, propunerea lui Nastase se refera la desemnarea presedintilor tot pe baza algoritmului politic si a negocierii. -Vin Hrebenciuc cu Marko Bela si pun de-un presedinte. Nu se poate asa ceva-, a explicat Basescu. Anul trecut insa, deputatul PD Emil Boc declara ca printre propunerile PD de modificare a Constitutiei figureaza si alegerea presedintelui de catre Parlament, dar intre timp optica partidului se pare ca s-a schimbat.

PRM ar putea primi lovitura de gratie

C.V. Tudor nu s-a pronuntat public in privinta propunerii lui Nastase, dar PRM a transmis un comunicat de dezaprobare, iar senatorul PRM Dumitru Badea s-a pronuntat impotriva in Senat. Eventualitatea alegerii presedintelui de Parlament -nu poate duce decat la stirbirea democratiei-, a declarat Badea, care a mai spus ca, prin acest mod de alegere a presedintelui Romaniei, partidul majoritar isi poate asigura conducerea tuturor institutiilor statului.

De altfel, PRM este un partid construit in jurul liderului C.V. Tudor, iar propunerea PSD este total dezavantajoasa, atat pentru partid, cat si pentru lider. PRM ar trebui sa munceasca pentru C.V. Tudor, adica sa ajunga in Parlament si sa-l propulseze la Cotroceni. In plus, C.V. Tudor nu ar mai avea cu cine sa se confrunte, pe cine sa acuze, adica i s-ar lua tocmai painea si cutitul cu care in campaniile trecute a obtinut rezultate, atat pentru el, cat si pentru partid.

UDMR face calcule la rece

UDMR va fi cea mai putin afectata de alegerea presedintelui prin votul Parlamentului, deoarece nu si-a propus niciodata si nu isi va propune sa castige Presedintia. Din contra, UDMR ar putea avea chiar de castigat la negocierile din Parlament pentru voturile acordate candidatilor la Presedintie, negocieri in care a excelat pana acum. De altfel, propunerile UDMR de modificare a Constitutiei prevad alegerea presedintelui de catre Parlament, conform unei declaratii facute anul trecut de senatorul Peter Eckstein Kovacs.

Avantajele republicii parlamentare

Astfel, nu ar mai fi mobilizata populatia si pentru alegerile prezidentiale, in cazul decalarii lor de cele parlamentare, si nu ar mai conta atat de mult confruntarile dure, fara substanta, pline de acuzatii nefondate, asa cum s-a intamplat in campaniile prezidentiale trecute. In plus, in urma acestui sistem, liderii partidelor extremiste, cum ar fi presedintele PRM, C.V. Tudor, ar avea de pierdut, din cauza faptului ca va conta votul partidelor care au intrat in Parlament.

Dezavantaje

In prezent, presedintele este ales direct, dar nu are suficienta autoritate, discutiile din conducerea PSD vizand si intarirea atributiilor sefului statului. Daca premierul Adrian Nastase va ajunge presedinte, va trebui sa paraseasca PSD, insa el nu doreste sa fie izolat la Cotroceni, ci sa participe la luarea deciziilor importante pentru tara, macar prin intermediul atributiilor prezidentiale. Liderii PSD au invocat faptul ca sistemul alegerii presedintelui de catre Parlament se aplica in multe dintre tarile occidentale, insa in general atributiile presedintelui sunt mai mari atunci cand seful statului este ales direct de cetateni. Primul pas in dezbaterile asupra propunerii privind alegerea presedintelui de catre Parlament ar putea fi facut saptamana viitoare, la intalnirea pe care premierul Adrian Nastase a anuntat-o cu PNL, desi tema este Legea partidelor politice.

Regimul prezidential romanesc

Dupa caderea regimurilor comuniste in toata Europa de Est a existat tendinta, la acea vreme justificata istoriceste, de a limita prerogativele prezidentiale. In Romania, Constituanta din 1991 a urmarit ca presedintele sa fie cat mai legitim, prin urmare sa fie ales de catre electorat si, in acelasi timp, sa aiba cat mai putina putere pentru a evita posibilele derapaje autoritare. Regimul politic romanesc a fost clasificat diferit. El a fost definit fie ca regim parlamentar, avand in vedere responsabilitatea Guvernului fata de Parlament (art. 108 al. 1), fie ca regim prezidential, prin inlocuirea raportului de irevocabilitate dintre Executiv si Legislativ cu alegerea directa a presedintelui (art. 81, al. 1) si, mai ales, prin invocarea puterilor sporite acordate presedintelui. Dupa 1996, aceasta abiguitate a textului constitutional a fost pusa in lumina de coalitia neomogena care a condus tara intre 1996-2000. Daca pana in 1996, presedintele Ion Iliescu a avut o majoritate prezidentiala, Emil Constantinescu nu a mai beneficiat de un asemenea sprijin. In plus, presiunea algoritmului in Executiv a facut ca presedintele sa fie concurat chiar in determinarea politicii externe. Constitutia, prin prevederile art. 87 al.1, permite identificarea domeniilor rezervate presedintelui de a participa la sedintele de Guvern: politica externa, apararea tarii si asigurarea ordinii publice. In timpuri de criza, spatiul de manevra al presedintelui este extrem de redus. In comparatie cu presedintii unor republici parlamentare, precum Cehia sau Italia, care pot dizolva Parlamentul, presedintele Romaniei, in cazul existentei coalitiilor, este pus in situatia de a asista la jocul intern al partidelor. Problema sesizata este ca presedintele are prea putina putere in comparatie cu partidele.

Ce inseamna semiprezidential

Ansamblul puterilor constitutionale ale Presedintelui si alegerea sa prin vot direct asaza regimul politic al Constitutiei din 1991 in galeria regimurilor semiprezidentiale, alaturi de sistemele politice din Franta, Portugalia, Austria, Finlanda, Islanda, Irlanda, Polonia. Formula -semiprezidentiala- este inselatoare. Diferenta care o desparte de regimul prezidential este existenta unui prim-ministru raspunzator in fata Parlamentului. Regimul semiprezidential isi da de gol fragilitatea prin variatiile majoritatii parlamentare. In ipoteza in care presedintele are o majoritate parlamentara, un regim semiprezidential poate fi mai puternic in practica politica. Exista tentatia de a compara sistemul politic din Romania de dupa 1989 cu cel a Republicii a V-a franceze. Jean Francois Revel arata ca democratia postbelica de tip gaullist este, de fapt, reintruparea unei piete politice de tip monarhic. Prezidentialismul francez se apropie foarte mult de sistemele democratice latino-americane. Cu o diferenta vizibila: un presedinte sud-american nu dispune de prerogative care sa-i permita sa dizolve Parlamentul, asa cum o poate face presedintele Frantei si cum are posibilitatea sa o faca si presedintele Romaniei, chiar daca ingradit de articolul 89 din Constitutie, respectiv in cazul in care Parlamentul nu a acordat votul de investitura Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura, ceea ce ar putea duce la o criza guvernamentala prelungita. Regimul semiprezidential are si el unele diferente de la un stat la altul. Astfel, in Franta, presedintele prezideaza intotdeauna sedintele de Guvern, in alte tari seful statului nu are astfel de atributii. Autorii Constitutiei Romaniei au mers pe formula austriaca, considerata mai apropiata la momentul 1990-1991 de ceea ce se intampla in societatea romaneasca. Presedintele Romaniei nu prezideaza in mod uzual sedintele de Guvern, el face acest lucru atunci cand se discuta probleme de ordine publica sau siguranta nationala sau cand este invitat.

Mihai Chiper