Nivelul evaziunii fiscale a atins, anul trecut, potrivit unei analize efectuate de Garda Financiara, nivelul de 1.662 miliarde de lei, cifra fiind in crestere fata de anul 2000, cand, potrivit estimarilor, acesta se situa la 1.241 de miliarde. Raportul pe anul 2001, primul de acest gen dupa mai bine de 10 ani de la infiintarea institutiei, mai atrage insa atentia asupra diversificarii si dezvoltarii rapide a modalitatilor de eludare a legilor si implicit a taxelor cuvenite bugetului de stat. Comisarii au identificat nereguli la aproape doua treimi din firmele verificate, dispunand virarea in buzunarul statului a peste 4.700 miliarde de lei.
Unul dintre exemplele elocvente prezentate de comisarul general al garzii, gen. Nicolae Plaiasu, este incercarea de evaluare in premiera a pagubelor suferite de stat in urma fenomenului evaziunii fiscale din comertul cu alcool si bauturi alcoolice. Astfel, in urma unei actiuni la nivel national, s-au contabilizat atat productia de bauturi alcoolice, cat si situatia banderolelor eliberate pana in prezent de Imprimeria Nationala. Dupa cum era si de asteptat, comisarii au stabilit ca economia subterana a -inghitit- in ultima vreme aproape 20 milioane de litri de alcool, cantitate care nu a putut fi gasita pe circuitele economice controlate. Daca tinem cont de faptul ca pretul mediu al pietei pentru un litru de alcool este de aproximativ 20.000 de lei, putem lesne realiza ca evazionistii si-au bagat in buzunare, sfidand statul, aproximativ 200 de miliarde.
Firmele-fantoma, o forta in economia autohtona
Concluzia trasa de comisari vizavi de fenomenele evazionise inregistrate este ca, in ultimele luni de zile, tot mai multe firme proaspat infiintate sunt impinse in angrenajul economiei subterane. Acest lucru -duce la un inevitabil si continuu cerc vicios in care evaziunea fiscala reduce drastic veniturile publice-, a declarat Plaiasu. In Romania, cele mai intalnite ilegalitati cu caracter economic se gasesc cu preponderenta in cadrul activitatilor de productie, prestari de servicii, comercializarea de marfuri. Ceea ce este si mai ingrijorator este faptul ca, in ultima perioada, s-a constatat ca sustragerea de la plata obligatiilor fiscale s-a realizat prin inginerii financiare ce iau forme destul de complexe.
Platformele industriale, cuibusor de nebunii…
In ultimii ani, in Romania s-au dezvoltat mai ceva ca ciupercile dupa ploaie adevarate centre ale derularii de afaceri pe langa marile platforme industriale. S-a ajuns in situatia in care diferite persoane, aflate in relatii directe cu -managerii acestor complexe ori cu factorii administrativi care au putere de decizie locala sau centrala-, sa puna in aplicare mecanismele ingineriilor financiare in asa fel, incat importante sume de bani sa fie transferate ilegal de la societatile cu capital de stat la propriile societati particulare. Un exemplu in acest sens este cazul intreprinderii Tractorul Brasov. Potrivit conducerii Garzii, in decembrie 1999, Aurel Titu, fostul director comercial al societatii, a determinat Consiliul Director sa decida casarea mai multor obiecte de inventar si active ciculante, toate evaluate la 3,2 miliarde de lei, preturi aferente anilor 1996-1998. Ulterior, bunurile au fost vandute la pret de fier vechi pe baza comenzilor aprobate de Titu la cateva societati comerciale. Si pentru ca tabloul devalizarilor sa fie viu colorat, aceste societati au revandut toate bunurile Tractorului, dar de data aceasta la pretul prezent al pietei. Prejudiciul cauzat societatii de stat se ridica la aproape 18 miliarde de lei, suma care putea rezulta din comercializarea cinstita a -marfii-.
Un alt exemplu de stoarcere a banului statului este si cel in care Combinatul de Ingrasaminte Chimice Turnu a fost prejudiciat cu peste 33 miliarde de lei de catre o firma privata din Caracal. Aceasta achizitionase produse fara a le mai achita. Ulterior, conducerea societatii din Turnu a semnat un protocol de stingere a datoriilor prin preluarea unei fabrici de alcool al carei pret a fost supraevaluat. Si situatia societatilor-capusa aciuate pe langa combinatul SIDEX inainte de privatizare a fost detaliata. Plaiasu sustine ca aceste firme, majoritatea din Galati si Bucuresti, au scos din tara importante sume in valuta pe baza unor acte fictive, care aratau prestarea de servicii pentru partea romana.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
