Soldații plagiatorului Ponta atacă la baionetă mediul academic

„Voi dovedi în fața Comisiei de Etică a Ministerului Educației că am respectat toate regulile! Nu renunț la lupta pe care am început-o din cauza acestor atacuri. Nici vorba de demisie!”, a declarat, vineri seara, onorabilul nostru premier cu puțin timp înainte de plecarea sa de la Bruxelles. Dar, odată ajuns acasă, cel pe care o lume întreagă îl numește, deja, „Premierul copy paste”, pare să fi dat însă bir cu fugiții și să fi ascuns pe undeva, prin pustie. Incapabil să apară în public și să explice lumii ce-i cu plagiatul de care este acuzat, „Dottore” l-a trimis la înaintare, încă de la început, pe Liviu Pop, jalnicul „interimar” de la Educație, cel mai penibil și habarnaist amploaiat care și-au făcut vreodată de lucru prin Palatul Victoria. Iar acest mediocru profesoraș de provincie care, luat ceva mai repede, s-a dovedit incapabil de a rezolva  o banală problemă de clasa a opta, a fost „asmuțit”, exact ca pe vremea lui Stalin, asupra „Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare”, organism cu prestanță academică pe care s-a dat peste cap, doar-doar o reuși să-i închidă gura. Nu a reușit, iar verdictul Consiliului a fost implacabil: Victor Ponta și-a plagiat grosolan lucrarea de doctorat. Da, exact el, cel care în ziua când ne-a anunțat componența „celui mai cinstit și corect Guvern” s-a lăudat spunând despre sine: „Am în ADN respectarea legii”. Făcându-se că nu pricep că problema reală este plagiatul comis de actualul premier, la scurt timp după „verdict”, colegii de partid ai „ăluia cu ADN-ul”, s-au pus în mișcare și au ripostat după binecunoscutul principiu dâmbovițean:  „Ba pe a mă-tii”. Astfel , sâmbătă, PSD a oferit publicului niște „Elemente”, privitoare la  câțiva dintre membrii Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU). Este vorba despre anumite informații care, în viziunea social-democraților, „certifică natura politică a acțiunii Consiliului în legătură cu premierul Victor Ponta”. Iar primul dintre cei vizați a fost chiar președintele Consiliului, prof. Marius Andruh, despre care s-a spus că ar fi beneficiarul unui grant de 7 milioane de lei, adică aproape 1,6 milioane de euro, acordat de Ministerul Educației, în timpul ministeriatului lui Daniel Funeriu. Răspunsul mediului academic a venit imediat, și a pus lucrurile la punct. ?ê?£i s-a anunțat oficial că, în realitate, beneficiarul acelui proiect de șapte milioane de lei, despre care vorbește PSD, este Universitatea din București (UB), și nu profesorul Marius Andruh, care este doar coordonatorul echipei de cercetare a proiectului. Concret în acel document oficial se menționează: „Universitatea din București a luat act de acuzațiile de luare de mită aduse domnului prof. dr. Marius Andruh de la Facultatea de Chimie. Acuzațiile au fost lansate de Partidul Social Democrat, printr-un comunicat de presă în care se menționează o presupusă atribuire nejudicioasă a fondurilor pentru cercetare din partea lui Daniel Funeriu, fostul Ministru al Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului care le-ar fi acordat pe criterii de partizanat politic”. Universitatea București a mai anunțat și că proiectul câștigător, în valoare de șapte milioane de lei, a fost depus la Consiliul Național al Cercetării ?ê?£tiințifice și nu la Autoritatea Națională a Cercetării ?ê?£tiințifice. „Acest aspect implică faptul că finanțarea în valoare de 7 milioane de lei va fi virată în conturile Universității din București și utilizată în scopuri strict de cercetare. Profesorul Marius Andruh este coordonatorul echipei de cercetare ce va implementa proiectul; de altfel, prof. dr. M. Andruh a avut numeroase granturi de cercetare cu finanțare națională și internațională, începând cu anul 1996, și nu doar în ultimii doi ani”. În plus Universitatea din București mai arată că proiectele care au  câștigat finanțări în cadrul Programului IDEI PCCE sunt supuse unei metodologii de evaluare foarte riguroase, iar un aspect relevant al metodologiei îl constituie comisia de evaluare a unor asemenea proiecte, formată din experți internaționali. „Astfel că presupusa atribuire a unor fonduri din partea fostului ministru Daniel Funeriu către persoana fizică Marius Andruh nu se susține. În același timp, nu se susține nici acuzația de atribuire nejudicioasă a unor fonduri din cadrul unor asemenea programe naționale, odată ce există o metodologie care trebuie respectată, reguli de calitate științifică a proiectelor depuse, cât și exigență în evaluarea lor exprimabilă prin cooptarea unor experți internaționali în comisiile de evaluare”.

Un „sport național”?

Prins cu notele informative pe baza cărora „mânca și el o pâine”, turnătorul Felix, alias Dan Voiculescu, a avut tupeul de a susține că, de fapt, toși românii au colaborat cu Securitatea comunistă. La fel ca el cei mai activi dintre PSD-iști au început, acum, să spună peste tot că de fapt, pe lângă „turnătorie” și „plagiatul” este un soi de sport național cu care se îndeletnicesc mai toți românii. Iar pentru a ne demonstra că Liviu Pop, interimarul de la Învățământ nu este un caz unic de patologie politică, ministrul Ioan Rus, cel care s-a dat peste cap să-l ajute de Adrian Năstase să fenteze pușcăria, s-a apucat să pledeze și ca avocat al marelui său „șef de trib”, adică a lui „Don dottore” Ponta. Concret, vineri seară, el a zis  că: „ De vreo două mii și ceva de ani, de la Aristotel și Platon, toți cei care au scris teze de doctorat pe filosofie, pe politică, pe științe sociale, toți au plagiat. Repet, de la Aristotel încoace și Platon pe tehnic de la Newton și Einstein toată lumea a plagiat. Ăștia, colegii noștri care se ocupă de drept de la codul napoleonian încoace au contextualizat Codul, dar toți au plagiat”. Iar cei care au lăsat, cu adevărat, ceva în urma lor au apărut cam așa: „S-a trezit unul care din munca asta a plagiatorilor, a micilor plagiatori a reușit să ia tezele alea mici ale fiecăruia, să le însumeze, cu inteligență deosebită să reușească să aibă o viziune sistemică și ea să modifice sistemul”. Alooo! Mata te auzi ce scoți pe gură? Ori cumva ai ai fumat dintr-alea interzise? De fapt explicați vine, de la sine, ceva mai la vale, când înțelegem că pentru a comite asemenea gogomănii, ministrul Rus nu avea  nevoie nici „să tragă pe nas” și nici să „spargă vena”. Nu, o spune el singur cu gura lui de ministru de interne: „Nu mi se pare normal. Nu trebuie să demisioneze premierul. Eu zic ca specialiștii să ne spună. Să fim calmi pentru tema aceasta. Eu sunt calm permanent.” Daaa, corect! Sau după cum spune o vorba din popor, „Să te ferească Dumnezeu de mintea prostului, că este odihnită!” Odihnită și foarte calmă.
    Dar dacă pentru ministrul Rus mintea calmă și odihnită ar putea fi o explicație, care nu scuză totuși nimic, cu adevărat dezamăgitoare sunt vorbele grăite de acad. Răzvan Theodorescu. Cel care în 13-15 iunie 1990, s-a dat peste cap să-l scuze pe Ion Iliescu pentru cumplita mineriadă de acun  22 de ani, distinsul istoric specializat în arta medievală, nu și-a cruțat nici de astă dată obrazul și i-a luat apărarea și fostului „cârlan” Victor Ponta: „Până nu vom afla exact ce s-a întâmplat de la o comisie de specialitate, e prematur să ne pronunțăm”. Da, d-le profesor, pâna aici s-ar putea să aveți dreptate. Dar ceea ce ne ziceți mai departe este de-a dreptul odios. Ba nu, este doar jalnic: „Din punctul meu de vedere, însă, dacă Victor Ponta este de vină, el trebuie să își ceară scuze. În alte părți ale Europei, pentru acest lucru demisionezi. La marginea Europei, unde suntem noi, îți ceri numai scuze, îți ceri iertare și mergi înainte”. Da, domnule profesor Răzvan Theodorescu: noi suntem cei care vă cerem dumneavoastră scuze că existăm. Dar și pentru că încă facem greșeala de a vă considera o persoană onorabilă, un om de mare caracter. Da, noi suntem cei care ne cerem și vă cerem scuze!

Noroc cu presa străină

Singurii care iau cu adevărat în serios gravitatea plagiatului comis de premierul Ponta sunt jurnaliștii unor importante ziare și agenții de presă străine. În acest sens, Reuters menționează: „O comisie academică a conchis că premierul Victor Ponta a plagiat o mare parte a tezei de doctorat, intensificând presiunile pentru demisia acestuia”. Dar și că
„Victor Ponta este al treilea premier al României de anul acesta, o situație care alimentează instabilitatea politică și atrage preocupările investitorilor; deși premierul s-a angajat să colaboreze cu FMI, leul încă se confruntă cu scăderi-record. Continuarea instabilității politice ar exercita presiuni și mai mari asupra monedei naționale, crescând costurile de împrumut pentru România”. Iar Otilia Simkova, de la institutul Eurasia menționează că „În mod esențial, conflictele interinstituționale distrag politicienii de la sarcina de adoptare a reformelor solicitate de FMI și UE în cadrul acordului de împrumut, rezultatul putând fi unul negativ pentru investitori”. De fapt miza este cu mult mai mare decât o vede noi de aici, de pe malurile Dâmboviței: oricum l-ai privi, plagiatul este un furt. Iar când acest furt este comis chiar de către șeful Guvernului mai marilor lumii le trece clar prin minte că, ori de câte ori au de a face cu el, trebuie să fie foarte atenți unde-și țin portofelul. Până acum, noi românii eram criticați doar pentru hoții și violatorii care-și fac de lucru prin lumea largă. Ar fi jalnic, ca de acum încolo să fim criticați și pentru un premier cleptoman, care s-a bucurat să ciordească proprietatea intelectuală a altora.

Vasile Surcel