Dezastrul de la BAC, din perspectiva miniștrilor educației

 La finalul examenelor națio­nale s-au emis și concluziile care să explice cum de s-a ajuns la rezultate atât de slabe, rata promovabilității neatingând nici măcar 50 la sută din totalul elevilor care au susținut examenul de bacalaureat. Daniel Funeriu, Liviu Pop și Ecaterina Andronescu au încercat să justifice fiecare cum a apreciat, îngrijorarea cu privire la rezultatele evaluării naționale și ale bacalaureatului.
Efectele desființării învățământului profesional
Un motiv pertinent care a dus la confuzie și inevitabil la rezultatele slabe de la bacalaureat, este desființarea învățământului profesional în 2009, în timpul mandatului de ministru al Educației al Ecaterinei Andronescu. Doamna Andronescu a considerat în urmă cu trei ani ineficient învățământul profesional, eliminându-l din opțiunile elevilor care au fost nevoiți să se îndrepte cu toții spre licee, indiferent de nivelul lor de pregătire și capacitatea lor de asimilare a programei școlare adecvate unui liceu spre deosebire de cea specifică unei școli profesionale. De la desființarea învățământului profesio­nal, rezultatele la bacalaureat sunt tot mai slabe. "Rezultatele nu sunt surprinzătoare, rezultatele sunt în linie cu ceea ce s-a întâmplat anul trecut. Rata de promovare este aproape identică cu cea de anul trecut, în contextul în care în acest an erau mai mulți elevi care proveneau pe ruta tehnologică decât anul trecut. Deci rata de promovare, din câte am înțeles, la liceele teoretice, este o rată bună, dar desigur, rata de promovare globală este trasă în jos de rata de promovare a celor de la liceele tehnologice. Acest lucru este consecința desființării în 2009 de către actualul ministru al Educației, doamna Andronescu, a învățământului profesional, învățământ profesional pe care eu l-am reintrodus începând cu 2012-2013. Firește, elevii nemaiputând să meargă la învățământul profesional au fost orientați înspre liceu, un drum care nu era al lor, s-au regăsit anul acesta la Bacalaureat, cu eșecul pe care îl vedem", a explicat fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu.

Sunt meserii care nu necesită o diplomă de bacalaureat

Pe de altă parte, rezultatele slabe de la bacalaureat nu sunt o tragedie de o asemenea amploare în alte țări europene unde mentalitatea socială înțelege faptul că în realitate, nu toți elevii au ca prioritate finalizarea liceului și cu atât mai puțin a unui liceu teoretic. Diploma de bacalaureat în Româ­nia este o necesitate în mentalul social dar nu și un nivel educațional pe care oricine ar trebui să îl atingă, departajarea elevilor nefiind în totalitate un lucru alarmant având în vedere că cererile de pe piața muncii sunt variate și unele dintre meserii nu necesită o diplomă de studii la acest nivel. Un efect imediat al promovabilității scăzute la bacalaureat va fi lipsa de clienți pentru ”fabricile de diplome”, ”universitățile slabe, în special cele private” care nu vor mai avea studenți și ”nu vor mai vinde iluzii elevilor români”, consideră Daniel Funeriu care l-a acuzat pe Liviu Pop de deservirea acestor fabrici de diplome în numele clientelei USL și nu în intereseul elevilor. Daniel Funeriu reclamă și ”scuza” care s-a tot vehiculat în speranța justificării rezultatelor slabe ce par a fi generate de dificultatea mult prea ridicată a subiectelor, lucru care nu este adevărat, gradul de dificultate fiind similar celui din anii trecuți. Totodată, Funeriu critică pro­punerile actualului ministru al Educației, Ecaterina Andronescu, de schimbare a legislației din domeniu, catalogându-le ca fiind ”iresponsabile”. ''Ceea ce avem de făcut este pur și simplu să aplicăm Legea Educației și nu să începem iarăși să schimbăm legi, să venim cu măsuri care să ascundă gunoiul sub preș. Toată lumea știa că se fraudează, dar nimeni nu avea curajul să introducă aceste camere de luat vederi sau să introducă mijloa­ce de control severe. Eu am făcut acest lucru, pentru că mi se pare corect ca diploma de Bacalaureat să însemne ceva. S-a spus că subiectele au fost mult prea grele. Este o minciună! Nu putem la infinit să găsim arbitrul vinovat, ca să spun așa. Iată, numărul de elevi care au luat media 10 este echivalent cu cel de anul trecut. Deci evident, subiectele nu au fost mai dificile", a mai spus Funeriu.

Pop se mândrește cu ignorarea legii educației în favoarea chestionării elevilor

Un alt aspect care a dus la confuzia și superficialitate din învă­țământ a fost schimbarea legii educației și a sistemului educațional, așa cum observă cel puțin la nivel teoretic fostul ministru interimar Liviu Pop. Paradoxal, Pop a militat în scurtul său mandat de la Educație tocmai pentru modificări legislative tulburătoare pentru elevi cum ar fi introducerea bacalaureatului diferențiat, amendat aspru de Funeriu. Liviu Pop acuză lipsa de dialog dintre elevi, părinți și profesori și ca și cum ”i-ar fi murit lăudătorii” fostul interimar amin­tește propriul referendum pe care l-a realizat cu elevii, în vederea consultării acestora cu privire la introducerea bacalaureatului dife­rențiat din anul 2013 deși legea educației spunea clar că acest tip de bacalaureat va fi introdus din 2016. ” Ceeea ce am făcut eu cât am fost la MECTS este ceva unic în România: am chestionat elevii de clasa a XI-a în legătură cu modul în care ar vrea ei să arate Baca­lau­reatul", a declarat Pop.

Andronescu vrea analize și proiecte POSDRU pentru învățământ

Actualul ministru al Educației, Ecaterina Andronescu, a declarat luni că învățământul are nevoie de analize și corelări între evaluarea națională și bacalaureat, observând că elevii cu note sub cinci la eva­luarea națională se regăsesc prin­tre cei care nu au promovat exa­menul de bacalaureat. Totodată, An­dronescu militează ca și predecesorul său Liviu Pop, pentru mo­dificarea legii educației și introducerea bacalaureatului diferențiat, fără să țină cont de prevederile legislației actuale și de capacitatea elevilor de a face față acestor ”experimente”, ale căror victime sunt. Problemele în ceea ce privește promovabilitatea redusă se regă­sesc cu precădere în mediul rural unde rezultatele sunt semnificativ mai slabe decât în mediul urban. Andronescu a precizat că absolvenții clasei a VIII-a au un deficit de cunoaștere. "Ponderea notelor mari este mică, de exemplu de 10, câteva procente, notele mai mici au pondere mare. Nivelul pregătirii
s-a deplasat către rezultate medio­cre. Cresc notele mici în rural, un salt înfiorător, avem probleme mai mari în mediul rural, decât în mediul urban", a mai spus Andronescu. Deși un elev din mediul rural are alte aspirații și alt stil de viață decât unul din mediul urban, actualul ministru al Educației pare să vrea să uniformizeze performanțele sistemului educațional, indiferent de cerințele pieței muncii ce are nevoie în egală măsură de oamenii cu o meserie cât și de intelectuali cu diplome și orice dezechilibrare a balanței duce spre o dezechilibrare a economiei din România.
Printre propunerile ministrului Educației se regăsește sincronizarea probelor de examen cu programa școlară predată la clasă, astfel încât să nu mai existe diferențe de nivel și conținut între subiectele cerute elevilor la examen și ceea ce asi­milează aceștia pe parcursul anilor de liceu dar și formarea continuă a cadrelor didactice prin programe POSDRU. "Sistemul nu a reușit să se autoregleze. La nivel național propunem o analiză a probelor de evaluare, analiza greșelilor tipice programelor de formare, plan de inspecție școlară pentru calitatea învățământului, formare continuă a cadrelor didactice POSDRU", a precizat Andronescu.
Elevii care nu au promovat examenul de bacalaureat vor putea totuși să se integreze în câmpul muncii, mai ales dacă aceștia au urmat un liceu tehnologic și au certificate de competență, amin­tește fostul ministru al Edu­cației Daniel Funeriu care s-a declarat împotriva atât a ”experimentelor” cât și a facilitării clientelei ”fabricilor de diplome”.

Irina Popescu