Karabo, cel mai complet schelet preuman descoperit vreodată

Cel mai complet schelet al unui strămoș al omului descoperit vreodată, aparținând unui australopitec vechi de două milioane de ani, a fost identificat de cercetători sud-africani, care i-au dat numele de Karabo, anunță afp.com.
Este vorba 'aproape sigur de cel mai complet schelet descoperit vreodată al unui strămoș al omului', a declarat profesorul Lee Berger de la Universitatea Wits din Johannesburg, care a scanat mari fragmente de oase încastrate într-un bloc de piatră cu diametrul de 1 m. Karabo, cum l-au numit oamenii de știință, avea între 9 și 12 ani când a murit. El aparține speciei 'Australopithecus Sediba' și a fost găsit în peșterea Malapa, pe bogatul sit arheologic sud-african cunoscut ca 'leagănul omenirii', înscris în patrimoniul mondial al umanității.
În piatră au fost scanate fragmente de maxilar, coaste, un femur complet, cum nu există altul deocamdată, precum și vertebre și părți de membre. Australopithecus Sediba nu este un necunoscut pentru oamenii de știință. Se știe că a trăit acum circa două milioane de ani, aproape în perioada în care primatele de tip 'homo', strămoșii noștri direcți, i-au urmat pe pământ pe australopitecii primitivi. Fragmente a două specimene au fost descoperite în 2008 în același loc, la câțiva kilometri nord de Johannesburg.
'Ceea ce face ca locul să fie unic este că am reușit să găsim toate piesele acestui puzzle. Scheletele sunt aproape complete și, de fiecare dată când facem o astfel de descoperire, adăugăm o piesă lipsă din puzzle', spune Bonita De Klerk, șef de laborator la Wits.
Totuși, locul Australopithecus Sediba nu este prea clar în arborele genealogic al speciei umane. Ar putea fi un descendent al Australopithecus Africanus, el însuși urmaș al Australopithecus Afarensis, familia celebrei 'Lucy', veche de trei milioane de ani, considerată de unii oameni de știință o posibilă bunică a omenirii.
Specia îi fascinează pe cercetători fiindcă are în același timp caracteristici ale hominidelor moderne și vechi, cu o ținută dreaptă care permite mersul biped, dar cu picioare care sugerează că trăia parțial în copaci, un creier relativ complex, brațe lungi, degete scurte și degetul mare lung, cu ajutorul căruia putea apuca bine. Studiul dentiției a dezvăluit și el un regim alimentar uimitor: în timp ce majoritatea celorlalte hominide se hrăneau cu frunze și plante moi, Sediba prefera lemnul și scoarța copacilor.
?ê?£i istoria descoperirii lui Karabo este interesantă: blocul de piatră luat de pe un sit bogat în fosile zăcea de aproape trei ani într-un laborator de la Wits, în așteptarea analizelor. În iunie, în timp ce blocul era transportat spre o mașină, un tehnician al laboratorului a observat o protuberanță pe piatră. 'L-a chemat pe profesorul Berger și i-a spus: +Cred că este un dinte de hominid.+ Avea dreptate', arată Bonita De Klerk. 'Când am scanat blocul de piatră, ne-am dat seama că exista acolo mai mult decât un dinte; erau multe oase ale aceluiași individ', adaugă ea.
Blocul de piatră va fi spart în curând pentru a scoate fosilele pietrificate.

(O.D.)