Privatizarea CEC va continua cu cei patru ofertanti ramasi in cursa, dupa retragerea unuia dintre competitori, banca belgiano-franceza Dexia. In ultima vreme, nu trece saptamana sa nu consemnam o retragere din cursa. Ce sa insemne asta? S-au speriat investitorii de suma vehiculata de ministrul Vladescu, 700 milioane de euro? Ori zvonurile privind o cursa cu invingator dinainte stiut prind greutate?
Fostul ministru al finantelor Traian Remes a fost numit in comisia de privatizare a CEC in locul ramas vacant dupa retragerea presedintelui Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu. Comisia de privatizare a CEC a primit instiintarea de retragere din procesul de privatizare a CEC din partea bancii Dexia. Italienii de la Monte dei Paschi di Siena spusesera si ei la revedere, recent. Comisia de privatizare asigura ca procesul de privatizare a CEC va continua, urmand ca ofertele finale angajante sa fie depuse pe data de 17 iulie. Acest pas va fi urmat de depunerea ofertelor finale financiare, dupa care comisia de privatizare va lua o decizie-, se precizeaza in comunicat. Pe lista participantilor au ramas astfel National Bank of Greece, EFG Eurobank, OTP Bank si Raiffeisen.
Dexia Bank a anuntat luni ca se retrage din cursa pentru privatizarea Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC), dar ramane interesata de oportunitatile din Romania.
Institutiile interesate de CEC urmeaza sa depuna ofertele angajante pana la data de 17 iulie, iar castigatorul licitatiei va fi anuntat la mijlocul lunii septembrie.
Comparatia cu BCR, nefezabila
Ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, estimase ca nu e exclus sa se obtina pe CEC chiar 700 milioane de euro. Facuse un calcul simplu: daca pe 25% cota de piata la BCR s-a luat 3,5 miliarde euro, de ce nu am lua pe 5% din piata bancara, cat are CEC acum, 700 milioane de euro. Concurenta din ce in ce mai redusa da putine sanse de marire celei mai populare banci din Romania. Si asta, pentru ca paralela cu BCR se opreste aici. CEC nu are nici pe departe imaginea BCR, profitul abia s-a itit in 2005, investitiile necesare pentru retehnologizare sunt imense, iar mentalitatea angajatilor de la ghiseu, aproape imposibil de schimbat.
In aceste conditii, probabil ca sansa CEC ar fi sa se marite cu un conte bogat ca Raiffeisen (ramasa deocamdata in cursa si considerata ca favorita), care a reusit sa schimbe o institutie falimentara ca Banca Agricola intr-una de succes, locul trei in topul romanesc. In aceasta privatizare, ar trebuie sa primeze nu pretul, ci planurile de restructurare si dezvoltare, pentru ca, asa cum spuneam, CEC nu e BCR.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
