Negocierile cu Uniunea Europeana au condus, pentru Romania, la repartizarea unei cote de 500.000 tone de zahar, din care 109.164 tone reprezinta productie din sfecla, iar restul de 329.636 tone din obtinut din rafinarea zaharului brut (provenit din import). In stabilirea nivelului acestor cote s-a tinut seama de productia realizata in intervalul 1998-2002, cand s-au inregistrat cele mai bune recolte de sfecla de zahar din ultimii ani.
Cu toate ca Romania are potential pentru indeplinirea cotelor atribuite, potrivit presedintelui Federatiei Nationale a Sindicatelor din Industria Alimentara (FNSIA), Dragos Frumosu a avertizat ca in cazul in care productia de zahar nu atinge in decurs de trei ani consecutivi cantitatea impusa, partea de cota nevalorificata va fi alocata altei tari. Ceva mai optimist, Vasile Stancu, sef serviciu in Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR), sustine ca Romania va reusi sa acopere cantitatea impusa de UE, fiind posibil chiar sa o depaseasca.
Odata cu dobandirea statutului de membru UE, tara noastra va fi nevoita sa se majoreze pretul mediu de la 46 eurocenti/kg, cat este in prezent, la 1 euro/kg. Producatorii de sfecla vor trebui sa obtina nminim 50 tone/ha. Pretul de referinta al zaharului va cobori de la 630 euro/tona la 385 euro/tona in urmatorii patru ani.
Fabrici aproape de faliment
In ciuda conditiilor de mediu favorabile, suprafetele cultivate cu sfecla inregistreaza o scadere continua de la un an la altul. La ora actuala, acestea insumeaza aproximativ 10.000 hectare, fiind realizata o productie medie de 41 tone de sfecla/ha. Principalele tari care exporta zahar catre Romania sunt Brazilia (lider mondial pe piata de profil) si Republica Moldova, iar costul acestor schimburi comerciale depasind deja 200 milioane de dolari.
In Romania exista 16 fabrici de zahar, dintre care doar noua mai sunt functionale: la Roman, Buzau, Liesti, Urziceni, Calarasi, Corabia, Ludus, Bod si Oradea. Procesarea zaharului din sfecla se realizeaza in cinci dintre ele, celelalte fiind destinate rafinarii zaharului brut din import.
Pentru a veni in sprijinul Romaniei, in cazul in care o fabrica de zahar intra in faliment sau se inchide din lipsa rentabilitatii, Uniunea Europeana acorda despagubiri de 700 euro pentru fiecare tona de zahar repartizata fabricii respective. Pe de alta parte, daca se ajunge intr-o astfel de situatie, tara noastra pierde definitiv cota neindeplinita.
Agrana, o treime din piata
In ceea ce priveste productia de zahar, liderul pe piata interna este Agrana Romania, nume care reuneste Danubiana Roman si Zaharul Romanesc (fabricile de la Buzau si Ţandarei). Avand o cota de piata de 30%, compania austriaca a investit pana acum peste 60 milioane de euro in domeniul zaharului, continuandu-si extinderea prin unitatile de productie a concentratului de fructe, glucozei si amidonului.
Locul al doilea in clasamentul producatorilor de zahar este detinut de compania Lemarco, proprietara fabricii din Liesti, cu o cota de piata de 20%. Urmatoarele companii producatoare de zahar sunt Diamant Oradea, un parteneriat franco-german, care detine 18% din piata, si Zaharul Ludus, prima fabrica privatizata si patronata in proportie de 88% de investitori francezi.
Capitalul autohton este slab reprezentat in randul producatorilor de zahar din tara, singurele fabrici cu actionariat romanesc fiind cele din Calarasi si Bod.
Cosmina Capalau
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
