CNSAS, o bombă cu efect întârziat

În cei zece ani scurși de la înființarea sa, CNSAS-ul s-a dovedit o formă fără fond, în ciuda sacrificiilor făcute de regretatul Ticu Dumitrescu pentru deconspirarea atrocităților comise de organele fostei Securități comuniste, angrenată în jocul de interese ale partidelor politice care s-au perindat la putere în acești ani. După ce, în februarie 2008, CCR a anulat legea de înființare a instituției din 1999 pe motiv de neconstituționalitate, CNSAS-ul a devenit o instituție decorativă, într-o societate cu multiple clivaje socioeconomice, unde fantoma fostei Securități bântuie mințile românilor, dornici să cunoască adevărul din arhive. În ceea ce privește bogăția acestei instituții, în speță arhiva fostului DSS (n.r. – Departamentul Securității Statului), aceasta a căzut pe mâna cercetătorilor și vânătorilor de rețele informative care, sub acoperirea cercetării trecutului, fac trafic de informații pe bani grei. Scurgerile din mass-media au servit în ultimii ani răfuielilor publice pe baza informațiilor livrate la cheie din dosare, care, căzute în mâinile acestor persoane, pun în pericol siguranța națională a României, chestiune trecută cu vederea de către instituțiile statului.

Trocul cu dosare…

Dosarele aduse la grămadă cu camioanele pe parcursul acestor ani de la serviciile secrete, SRI, SIE și DGIA, conțin informații prețioase care și astăzi ar mai putea leza interesele naționale ale României, deoarece în timpul scurt avut la dispoziție, comisiile mixte formate din membrii CNSAS-ului și cei ai serviciilor nu au putut verifica fiecare dosar. În comparație cu modelul german, CNSAS-ul ar trebui să fie reorganizat într-un cadru pur științific de institut de cercetare și totodată oamenii numiți politic în Colegiu să fie înlocuiți de cercetători, de oameni cu abilități pur științifice, care să nu fie angrenați dogmelor politicianiste. Dacă  în fosta RDG arhiva STASI a fost valorificată științific și chestiunea dosarelor de securitate reglementată amiabil, în România, arhivele fostului DSS au devenit elemente de șantaj pentru mediul politic pe banii contribuabililor și totodată surse de venituri negre pentru traficanții de dosare. Scandalul din mass-media ultimelor zile demonstrează impotența unui CNSAS incapabil să gestioneze moștenirea unui regim odios, reliefată prin bogăția informativă a acestor dosare. Chestiunea sportivilor este un alt aspect care nu face cinste unui CNSAS lipsit de obiect și de obiectivitate, unde vânătorii de dosare își fac liniștiți de cap prin arhive, distrugând oameni și destine, sacrificate de un regim totalitar pe altarul interesului național.