Ieri s-a pus punct procesului de primire a ofertelor pentru privatizarea Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC). Cei patru concurenti ramasi in cursa au avut posibilitatea de a analiza atent cat valoreaza si ce potential are cea mai veche institutie din sistemul bancar romanesc, iar acum trebuie sa liciteze. Din cei patru, National Bank of Greece, EFG Eurobank, OTP Bank si Raiffeisen vor merge mai departe, cel mai probabil doi, pe modelul privatizarii Bancii Comerciale Romane.
Avand in vedere rata de abandon a competitorilor, statul roman s-ar putea sa aiba o surpriza. Ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, nu concepe sa ia mai putin de 700 milioane de euro, firmele internationale de audit nu vad o cifra mai mare de 500 milioane de euro, presedintele CEC, Eugen Radulescu, nici nu vrea sa auda de jumatatea de milion de euro. Concluzia o pune -Financial Times-, care da ca sigura amanarea procesului de vanzare a pachetului de 70% din titlurile CEC.
Statul roman dovedeste inca odata ca are probleme cu privatizarea marilor companii. Nu de alta, dar presa vuieste de faptul ca oficialitatile de la Bucuresti vor trebui sa adope un act normativ prin care sa garanteze acoperirea unor potentiale datorii de 1,8 miliarde euro ale BCR, mostenire de la defuncta Bancorex, daca acestea vor surveni pana in orizontul de timp 2013. Cu alte cuvinte, statul roman se poate alege in cel mai rau caz cu 400 milioane de euro din cea mai mare privatizare pe 2005 din Europa centrala si de est.
Opiniile pretendentilor, divergente
Daca in privinta pretului final pentru CEC am vazut care sunt parerile celor care vand si ale celor care auditeaza din exterior, trebuie sa luam in calcul si opiniile celor care lupta pentru suprematie in aceasta cursa. Cel mai optimist pare a fi presedintele Raiffeisen Bank Romania, Steven van Groningen, care a declarat saptamana trecuta ca se asteapta ca preturile sa creasca, chiar si in contextul in care in cursa au mai ramas patru echipaje. Urcarea va avea loc atat acum, cat si in etapa a doua, teoretic de la jumatatea lui august, cand vor ramane in competitie doi alergatori. Statutul de favorit cert a determinat probabil si reactia bancherului de la Raiffeisen, care a spus ca CEc va fi foarte bine manageriat de catre austrieci daca ei vor castiga. Experienta avuta cu muribunda banca agricola nu face altceva decat sa dea greutate spuselor bancherului.
De cealalta parte, reprezentantii OTP Bank, cea mai mare banca din Ungaria, sunt convinsi ca preturile din oferte nu vor fi chiar atat de mari pe cat considera autoritatile de la Bucuresti. Ei considera comparatia cu BCR una gresita. Iar evidentele le dau dreptate, CEC fiind abia de curand intrata pe profit, necesitand imense investitii, mai ales pe informatizare si schimbarea mentalitatii personalului. Un client CEC declara recent ca institutia de dinainte de *90 si cea de acum au multe puncte comune, printre care mentalitatea angajatilor si cozile. Acestea din urma se mentin, timpul de procesare pentru un client depasind rabdarea oricui. E adevarat, noul manager, Eugen Radulescu, a incercat cate ceva, dar mai are nevoie de ani buni pentru a putea schimba ceva radical.
Miza Fondul Proprietatea
In afara unei retele de 1.400 de unitati teritoriale, cea mai mare din domeniu, atractiv pentru investitorul potential al CEC ar putea fi si contractul de administrare al Fondului Proprietatea – afacere de 4 miliarde de euro, dupa cum se lauda presedintele acestei insitutii, pe toate posturile tv -, castigat in dauna BRD-GSG, o banca de prestigiu si cu o mare experienta in domeniu. Hotarator pentru alegerea facuta pare sa fi fost faptul ca 9,9% din actiunile CEC sunt cuprinse in portofoliul Fondului Proprietatea. In acest fel, putem spune ca CEC este arbitru (din unghiul proprietarului) si jucator (din unghiul administratorului).
Legatura stransa dintre cele doua entitati poate fi extrem de daunatoare: o eventuala amanare a deciziei in procesul de privatizare a CEC ar insemna o gaura mare la Proprietatea. In acst caz, transferul actiunilor CEC in portofoliul Proprietatea se va face la valoarea lor contabila, estimata cu mult sub pretul dorit de oficiali a fi obtinuta in privatizare.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info





















