Sistemul romanesc de supraveghere a tranzactiilor bancare suspecte incepe sa fie considerat atat de bancheri, cat si de analisti financiari ceva mai catolic decat Papa. Cei care lucreaza in sistem se plang din ce in ce mai mult de costurile prea mari ale acestor operatiuni, dar si de nenumaratele ore pierdute cu raportarile privind operatiuni financiare suspecte. Un bancher mai mucalit a spus la un moment dat chiar ca bancile ar trebui sa se transforme din institutii creditoare in consultanti pe segmentul informatiilor.
Bancile comerciale sunt nemultumite de modul de raportare a informatiilor despre persoanele fizice si juridice care au efectuat tranzactii asupra carora planeaza suspiciuni de spalare de bani. Dincolo de numarul extrem de mare al persoanelor despre care trebuie facute raportari, si cel al documentelor cerute este demn de dosarele securitatii de pe vremea lui Ceausescu.
Bancilor le sunt solicitate informatii numeroase, referitoare la toate tranzactiile acelui client pe ultimii cinci ani impreuna cu documentele justificative. In cazul in care cercetarea ramane fara urmari, iar dupa scurt timp se poate intampla ca o alta institutie a statului sa solicite din nou exact aceleasi informatii, banca o ia din nou de la capat cu aceeasi procedura de adunare de documente, a declarat recent presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Radu Gratian Ghetea, la o conferinta pe tema spalarii banilor.
Sume derizorii
Sumele vizate pentru verificare sunt atat de minuscule, incat o persoana care isi face o aprovizionare pentru o luna sau pentru un eveniment special poate trezi suspiciunile autoritatilor. Potrivit spuselor presedintelui ARB, se poate ajunge la situatii ridicole ca bancile sa trimita documente justificative la tranzactiile efectuate de clienti care au cumparat cu cecuri dintr-un complex en-gros hartie igienica, apa minerala sau scobitori.
In opinia comunitatii bancare, aceasta modalitate de raportare a informatiilor este ineficienta si ar trebui ca transmiterea de informatii sa fie facuta o singura data, la o singura institutie care investigheaza un caz pentru o persoana suspecta, fizica sau juridica.
Ochiul presei
O alta nemultumire, de data aceasta mai veche, a bancilor comerciale vizeaza aparitia in presa a unor copii de documente transmise de banci Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor (ONPCSB).
-Este deosebit de neplacut si periculos. Dupa acel episod, probabil ca rapoartele de tranzactii suspecte s-au imputinat pentru ca functionarii bancari s-au vazut total descoperiti-, a apreciat presedintele ARB. Eventual, poate bancherii considera ca presa trebuie sa scrie numai de bine si cat de frumos cresc sediile bancilor precum ciupercile dupa ploaie!
Pentru protectia functionarilor bancari care fac astfel de raportari, ARB a propus identificarea unei modalitati de transmitere codificata a acestor informatii.
Peste 3.000 de tranzactii suspecte efectuate de la inceputul acestui an se afla in atentia ONPCSB. Oficiul primeste zilnic zeci de raportari privind tranzactii suspecte, la care se adauga mii de tranzactii de peste 10.000 de euro, care trebuie raportate in mod obligatoriu.
Probabil si sistemul bancar, ca de altfel intreaga societate romaneasca, sufera de sindromul scenaritei si al spionului care te pandeste pe dupa umar, 24 de ore din 24.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
