Rodul cercetarii romanesti suscita interesul laureatilor Premiului Nobel

Scoala romaneasca in domeniul cercetarii fizicii teoretice, avand o traditie de notorietate atat la nivel national, cat si international, s-a remarcat si in acest an, bucurandu-se de aprecierea savantilor occidentali. Rezultatele muncii unui grup de trei cercetatori ai Institutului de Fizica Atomica Bucuresti au trezit interesul mai multor cercetatori reuniti in cadrul unei conferinte internationale, remarcabila mai ales prin prisma prezentei unor personalitati de renume mondial – nu mai putin de noua laureati ai Premiului Nobel pentru Fizica.

Cea de-a XX-a editie a Conferintei Internationale de Fizica Atomica a reunit in acest an la Insbruch, in Austria, cercetatori din aproape 50 de tari, Romania fiind reprezentata de trei grupuri. Echipa din care a facut parte profesorul universitar doctor Sever Spanulescu, impreuna cu cei doi colegi ai sai, a participat la aceasta manifestare stiintifica cu doua lucrari din domeniul fizicii teoretice, de altfel, specifica cercetarii din tara noastra.

Cercetarea romaneasca – -un real succes-

Inovatia adusa ca urmare a mai multor ani de studiu este apreciata de profesorul Spanulescu drept -un real succes pentru cercetarea romaneasca-. -Lucrarile noastre trateaza probleme fundamentale legate de interactia radiatiei cu substanta, sunt lucrari din domeniul electrodinamicii cuantice. Acest domeniu se caracterizeaza printr-un aparat matematic extrem de complex care a suferit mai multe blocaje de-a lungul deceniilor si a avut multe opriri din cauza acestor dificultati matematice. Noi am realizat o strapungere acum doi ani prin calculul unor functii inalt-transcendente, ceea ce a putut debloca niste cercetari de traditie in scoala romaneasca privind actul elementar al interactiei unui foton cu un electron. Aceasta a condus la – principala noastra realizare – descrierea cantitativa, statistica a efectului fotoelectric, care continua sa faca surprize, din cauza faptului ca matematica este extraordinar de complexa-, ne-a explicat profesorul.

In pofida scepticismului eficient, specific mediilor academice, savantii prezenti in sala de conferinte a Universitatii din Insbruch s-au aratat mai mult decat interesati de lucrarile romanilor. -Profesorul Glauber (n.r. – Roy J. Glauber, laureatul Premiului Nobel pentru Fizica, 2005) a fost extrem de interesat de aceasta formula, a cerut lamuriri si a facut referiri la functiile inalt-transcendente pe care aproape ca nu-i venea sa creada ca am reusit sa le calculam-, ne-a marturisit Spanulescu, infirmand totodata orice urma de indoiala a savantului american: -Insa comparatia intre rezultatele noastre si cele experimentale l-au convins de corectitudinea calculelor-.

-Romania inca mai are acea trasatura… balcanismul-

In descrierea reuniunii stiintifice la care a luat parte, profesorul Spanulescu remarca, prin comparatie cu celelalte tari, a caror tendinta se indreapta tot mai mult catre cercetarea de tip experimental, imposibilitatea Romaniei de a se orienta in acest sens din cauza lipsei resurselor financiare. -La aceasta conferinta am remarcat, parca mai mult decat oricand, opulenta experimentala: instalatii la preturi cu foarte multe zerouri si chiar institute intregi create pentru cercetarea unei singure probleme. Or, pentru Romania este imposibil sa se prezinte cu o astfel de cercetare. Au existat de-a lungul anilor si realizari pe fizica experimentala cu fonduri foarte putine, chiar in deceniul trecut, dar ele sunt rare si tin mai mult de hazard. Deocamdata, la noi singura sansa pentru un drum sigur o constituie fizica teoretica. Aici, intr-adevar, putem fi egali cu ceilalti pentru ca este irelevant costul aparaturii, conteaza numai efortul si, evident, existenta unei anumite scoli. Parerea mea este ca scoala romaneasca de fizica teoretica este absolut remarcabila, toata lumea o recunoaste. Este poate un efect al lipsei de fonduri, al adaptarii fizicienilor nostri la competitia internationala- , a completat Spanulescu.

In ceea ce priveste viitorul cercetarii romanesti, profesorul Spanulescu e de parere ca primeaza importanta contactului cu mediul academic extern, contact pe care cercetatorii romani l-au mentinut cu greu si prin eforturi personale in perioada comunista. -Acum exista posibilitatea acestui contact prin granturile pentru care se poate aplica. Insa aici, societatea romaneasca trebuie sa faca progrese; Romania inca mai are acea trasatura… balcanismul-, a completat profesorul.