Punct de atractie pentru turisti, motiv de mandrie pentru locuitorii Bucurestilor, Hanul lui Manuc face faima Capitalei inca de acum doua secole, cand Manuc Bei ajunge in capitala Ţarii Romanesti, unde razboiul ruso-turc il obliga sa se stabileasca. Exact cu doua sute de ani in urma, in 1806, pe terenul care apartinuse Curtii Domnesti, Manuc Bei dispune construirea unui han intr-o maniera inovatoare, diferita de alura de fortareata specifica hanurilor din secolul al XVIII-lea. Doi ani mai tarziu, Manuc putea deja sa se bucure de hanul construit in stilul arhitectural specific brancovenesc: interioarele din lemn de stejar, arcadele si terasele sprijinite de stalpi de lemn din exterior uimesc prin simplitate si originalitate. Doua saloane mari, 10 magazii, camere de servitori, bucatarii, 15 pivnite boltite la subsol, 23 de pravalii la parter, etajul cu cele 107 odai, cafeneaua si gradina interioara, cu fantana arteziana imbinau in mod placut scopurile primare ale principalului complex comercial al secolului al XIX-lea – spatiu de desfacere si loc de odihna. Dupa moartea lui Manuc, in 1817, hanul care-i poarta numele va trece prin administrarea mai multor persoane – de la Murat, fiul lui Manuc Bei, pana la proprietarul din 1862, Lambru Vasilescu, cel care va dispune o costisitoare renovare a hanului, grav afectat de cutremurul din 1838. Dupa moda frantuzismelor care incepusera sa prinda grai si la -Portile Orientului-, Vasilescu schimba numele hanului in -Grand Hotel de la Dacie- (Marele Hotel Dacia), denumire pe care o va purta pana la finele celui de-Al Doilea Razboi Mondial, cand va fi nationalizat de comunisti sub numele care-i adusese notorietatea.
In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, hanul gazduieste tot mai multe evenimente mondene si reuneste marile personalitati ale epocii, reprezentand in acelasi timp si locul unde s-au luat importante decizii politice: negocierile de pace pentru razboiul ruso-turc, intalnirile politicienilor care doreau intrarea Romaniei in razboi in 1914 etc.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
