Sambata de Sus, mosia domnitorului Constantin Brancoveanu

Satul Sambata de Sus se afla situat la 18 km departare de Fagaras, la jumatatea distantei dintre Olt si Muntii Fagarasului. Prima atestare documentara a acestei localitati dateaza din jurul anului 1500. Din documentele vechi pastrate de sambeteni reiese ca satul a fost locuit inca din anul 1700 de membrii familiei domnitorului Constantin Brancoveanu. Stilul brancovenesc se regaseste in bisericile construite aici, Manastirea de la Sambata, ctitorie a domnitorului, si cele doua castele care au servit drept resedinta pentru urmasii brancoveni. Cei care au studiat monografia localitatii sustin ca-n jurul anului 1940, Sambata de Sus era comuna de sine statatoare si era a treia localitate ca marime din regiune, dupa Fagaras si Cancu. Atunci, satul era locuit de peste 2.000 de persoane. In timp, numarul lor a scazut din cauza emigrarii. Statisticile arata ca aproximativ 80% din familiile din Sambata de Sus au rude plecate in SUA, Canada sau America de Sud. In ultimii 10 ani, multi dintre tinerii din comuna au plecat sa munceasca in Italia, Spania sau Germania. Comuna Sambata de Sus a fost desfiintata abuziv, dupa parerea localnicilor, in timpul reorganizarii teritoriale din anul 1968. De atunci, satul a fost integrat la comuna Voila, una dintre cele mai mari din Tara Fagarasului, din care mai fac parte alte sase localitati. Populatia satului Sambata de Sus este acum de 1.600 locuitori, fata de 2.000, cat era in anul 1940. In aceasta localitate exista aproximativ 600 de gospodarii

Satul a fost protejat de domnitorul Constantin Brancoveanu

In jurul anului 1600, asezarea a trecut in proprietatea familiei domnitorului Brancoveanu, care ulterior si-a construit aici doua castele si a ctitorit o manastire la poalele muntelui. Satul a fost amanetat in anul 1653 de catre principele Ardealului, Gheorghe Rakozi al IV-lea, vornicului Preda din neamul brancovenilor. Nepotul lui Preda a fost domnitorul Constantin Brancoveanu, care, imediat dupa ce a intrat in posesia mosiei, a usurat darile iobagilor din Sambata de Sus. Tot el a mers la Viena in anul 1690 pentru a solicita scutirea de orice fel de dari pentru locuitorii din Sambata si alte sate care ii apartineau. Datorita domnitorului crestin-ortodox, satul Sambata de Sus a fost ferit de pericolul uniatiei. In perioada in care bisericile din Ardeal au trecut fortat la catolicism, Constantin Brancoveanu a cerut sprijinul episcopiatului roman ortodox pentru preotii si bisericile ortodoxe din satele sale. Nu se stie ce masuri au fost luate la acea data, dar persecutiile impotriva ortodocsilor au fost oprite. In anul 1820, Grigorie Brancoveanu, ban al Olteniei, daruieste comuna Sambata de Sus bisericii grecesti din Brasov, de care apartineau si credinciosii ortodocsi din Sambata. Cea mai veche ctitorie a familiei Brancoveanu este, conform documentelor, biserica din Sambata Apuseana, construita in anul 1657. Lacasul de rugaciune din Sambata Rasariteana a fost cladit de catre egumenul manastirii de la Sambata de Sus, in anul 1787. Acesta a daruit bisericii o cruciulita de lemn si argint adusa de la Ierusalim, o iconita si un sfesnic, lucruri care se pastreaza si in prezent.

Statiunea climaterica, o sansa de dezvoltare a turismului

Complexul turistic din apropierea Manastirii Constantin Brancoveanu a apartinut dintotdeauna de satul Sambata de Sus. Aici se afla o serie de vile, cabane si pensiuni, mai multe restaurante, pastravaria si un hotel apartinand SC Nitramonia SA. Taxele si impozitele platite de agentii comerciali de aici constituiau pana in prezent cele mai mari surse de venit ale Primariei Voila. Statiunea climaterica, asa cum este denumita in extrasul CF zona turistica de la Sambata de Sus, cuprinde aproximativ 65 ha de teren. Din acesta, 20 ha sunt teren public si apartin Primariei. Restul de teren a fost parcelat si vandut la diferiti intreprinzatori privati sau persoane fizice. Principala sursa de venit a noii comune Sambata de Sus, dar si principala sansa de dezvoltare o reprezinta turismul si agroturismul. Manastirea Constantin Brancoveanu si Valea Sambetei reprezinta atractia zonei, locul in care ajung toti turistii care viziteaza Tara Fagarasului.