Ecomonia romaneasca: doi pasi inainte si unul inapoi

Evolutiile ceva mai bune ale economiei romanesti din ultima perioada nu au fost in totalitate -sanatoase-. Romania a reusit sa obtina anul trecut o crestere economica ceva mai substantiala, insa consecintele s-au rasfrant si asupra balantei externe, deficitul contului curent ramanand principala problema, se arata in ultimul studiu al HVB Romania. Datoria externa este departe de a mai reprezenta o problema, insa inflatia nu s-a diminuat decat intr-un ritm lent, iar arieratele continua sa afecteze o mare parte din economie, mai precizeaza studiul mentionat.

Desi a inregistrat cea mai puternica crestere economica din 1995, PIB majorandu-se in termeni reali cu 5,3%, Romania inca nu a reusit sa se apropie de nivelul PIB din 1995, data de la care performantele economice ale tarii au cazut cu 15% in perioada 1997-1999, trendul fiind inversat abia in 2000, cu o crestere minora de 1,8%, se arata in studiul HVB. Potrivit acestuia, privind la evolutia ascendenta din 2001, devine evident ca revenirea cererii interne a accelerat expansiunea productiei. Din pacate, importurile au crescut si ele, astfel incat numai o parte din cererea interna a avut impact asupra cresterii economice.

Deficitul contului curent – punctul slab al tarii

In prima jumatate a anului 2001, exporturile exprimate in dolari inca inregistrau o crestere cu doua cifre, care a incetinit apoi constant in restul anului, pentru a inregistra, in noiembrie, primul declin anual. Competitivitatea externa a fost afectata negativ de aprecierea in termeni reali a monedei. Pe de o parte, Legea cursului de dolarul american, desi neoficiala, dar practicata pentru ceva timp, leul fiind depreciat in functie de tinta neatinsa de 25% a inflatiei stabilita pentru anul 2001 (cand indicele preturilor a fost de fapt 30,3%), a contribuit la aceasta dezvoltare. Pe de alta parte, aprecierea in termeni reali a fost accentuata de aprecierea dolarului in raport cu euro. Combinarea restrictiilor bugetare limitate si a competitivitatii externe mai slabe a determinat cresterea importurilor si a avut ca rezultat adancirea deficitului bugetar, cu consecinte asupra cresterii economice. Cresterea importuluilor a determinat o expansiune considerabila a deficitelor comerciale si de cont curent. Pana la finele anului trecut, deficitul contului curent ajunsese la 6,1% din PIB, fata de 3,7% in anul precedent, precizeaza analistii HVB. Finantarea unui deficit mai mare nu era posibila, insa rezervele valutare au crescut si ele de la mai putin de 2,5 miliarde de dolari la inceputul anului pana la aproape patru miliarde de dolari la finele lui 2001. La mai putin de o treime din PIB, datoriile externe raman la un nivel destul de redus, iar datoriile externe pe termen scurt nu reprezinta decat 10%.

Inflatia coboara doar lent

Cu toate ca indicele de crestere al preturilor de consum a scazut continuu in 2001 pana la 30,3% in decembrie, tinta oficiala de 25% stabilita initial pentru finele lui 2001 nu a fost atinsa, aminteste studiul HVB. Descresterea inflatiei a fost sustinuta de deprecierea mai redusa a leului in termeni nominali si de ajustarile preturilor administrate, care au fost insa destul de reduse. Cu toate acestea, presiunea cererii a impiedicat respectarea tintei de inflatie. Energia electrica, gazele si incalzirea, puternic subventionate din cauza esecului Guvernului de a ajusta preturile, au devenit mai scumpe inaintea incheierii acordului cu FMI.

Arieratele au crescut considerabil in sectorul de stat in prima parte a anului 2001, arata analistii HVB, urcand, potrivit FMI, cu 38% in termeni reali pana in iulie 2001, comparativ cu aceeasi perioada din anul precedent. Potrivit Bancii Mondiale, pierderile celor mai mari 75 companii de stat au crescut de la 7,5% la 11% in primele 11 luni ale anului trecut. Cea mai mare parte a arieratelor s-a acumulat in sectorul energiei, unde preturile au fost subventionate in 2000, iar esecul Guvernului de a le ajusta in 2001 a agravat problema.