Cu cateva zile inainte de 11 septembrie si in ajunul campaniei electorale pentru alegerile partiale din Congres, presedintele american a recunoscut ca persoane straine suspectate de terorism au fost detinute de agenti CIA in afara SUA. Mai mult, el a aparat acest program, capabil, in opinia lui, -sa obtina informatii utile-. In Europa insa, vestea a avut efectul unei bombe. In Parlamentul European spiritele s-au incins brusc, deputatul german Wolfgang Kreisel-Doerfler, membru al comisiei care s-a ocupat de acest dosar, cerand Poloniei si Romaniei sa raspunda acuzatiilor privind existenta unor centre secrete de detentie pe teritoriul lor.
Mai mult, Comisia europeana a considerat oportun sa solicite, din nou, celor 25 de state membre sa coopereze deplin la toate anchetele vizand inchisorile CIA. Prinse in acest joc nebun, un fel de goana contracronometru, statele comunitare s-au grabit sa iasa la rampa. Astfel, Grecia a dezmintit implicarea in activitatile CIA in Europa, iar Polonia nu a exclus posibilitatea lansarii unor noi cercetari pentru a verifica daca suspiciunile care planeaza asupra ei isi gasesc justificare.
Voi descoperi dovezi
In alta ordine de idei, secretarul general al Consiliului Europei, Terry Davis, a propus definirea clara a exceptiilor de la regulile vizand imunitatea statelor si a agentiilor acestora. -Cei care comit incalcari grave ale drepturilor omului, in cazuri precum detentiile arbitrare si disparitiile fortate, nu trebuie sa dispuna de aceasta cale de refugiu la adapostul imunitatii-, a explicat el. Denuntand ca -nedrepte- si -contraproductive- centralele de detentie ale CIA din afara granitelor SUA, el a promis ca -va descoperi dovada tangibila- a existentei acestor institutii, chiar daca -presedintele Bush nu a precizat daca inchisorile in cauza sunt sau nu pe teritoriul european-. Recunoasterea lui Bush, si-a continuat ideea Terry Davis, -face si mai urgenta necesitatea de a preveni assemenea acte de violare a drepturilor omului-.
Indoielile persista
Pe acest fundal, declaratia vicepresedintelui grupului socialist din Parlamentul European, Jan Marinus Wiersma, potrivit caruia guvernul de la Bucuresti ar trebui sa intrebe Washingtonul daca a avut vreun centru secret de detentie in Romania, a venit ca o actiune logica. Iar daca ne amintim ca subiectul a fost, la un moment dat, tratat ca o posibila piedica in calea aderarii tarii noastre la UE, se poate spune ca anuntul facut de Bush ar putea incurca planurile guvernantilor de la Bucuresti. Desigur, Bush a avut motivele lui sa divulge un astfel de secret. Iar daca este sa dam crezare relatarilor presei americane, conducerea si angajatii CIA au rasuflat usurati la vorbele presedintelui lor: in sfarsit secretul a fost dezvaluit. Peste Ocean, gestul lui Bush face parte din demersurile de imagine, sunt actiuni bine calculate, cu efecte sigure. La noi, in Europa, unde subiectul a facut multa valva si a facut sa planeze asupra Romaniei norii negri ai neincrederii din partea europenilor, perceptia vorbelor lui Bush este alta. Ele pot fi folosite ca pretext pentru lansarea unor jocuri cu urmari dintre cele mai neprevazute. Desigur, nu este neaparat necesar ca lucrurile sa evolueze in aceasta directie. Dar simpla informatie ca europarlamentarii vor veni din nou la Bucuresti pentru a cere explicatii este semn clar ca indoielile statelor UE sunt inca vii.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
