Balcanii au fost si continua sa fie o zona in continua transformare. Macinata in trecut de numeroase conflicte mai mult sau mai putin sangeroase, regiunea balcanica a intrat intr-o perioada de aparenta acalmie, propice unor procese de dezoltare cu efecte imediate sau de perspectiva. Posibila integrare a tarilor din acest spatiu in Uniunea Europeana pare sa intereseze liderii locali care inteleg sa rezolve acum altfel principalele probleme cu care se confrunta comunitatea. Si care, din pacate, nu sunt putine. Iar daca mai sunt dublate si de o viata politica zbuciumata, sarcina nu este delor usoara.
Serbia traverseaza cea mai grava criza politica de la schimbarea regimului
Elita politica a tarilor balcanice intelege sa-si rezolve problemele intr-un stil cu totul si cu totul special. Desigur, toate masurile sunt sustinute de sisteme legislative si reglementari constitutionale specifice. Cu toate acestea, decizia coalitiei aflata la guvernare, Opozitia Democratica a Serbiei (DOS), de a inlocui dintr-o data 50 de parlamentari cu altii aflati pe o -lista de asteptare- surprinde pe multi. Motivatia chemarii in joc a unor -dubluri- aflate pe banca de rezerva a fost explicata de liderii Opozitiei prin faptul ca parlamentarii titulari lipseau foarte mult de la sedinte si era practic imposibil sa se lucreze astfel eficient.
Bineinteles, dupa luarea acestei decizii Parlamentul sarb nu mai lucreaza nici macar atat cat lucra cu parlamentarii mai comozi, pentru ca toata povestea a degenerat in scandal si risca sa se transforme in cea mai acuta criza politica de la schimbarea regimului.
Divergenetele dintre premierul Djindjici si presedintele Kostunica erau si pana in prezent suparatoare. Insa ultima decizie a Opozitiei Democratice a agravat si mai mult situatia. Partidul Democrat Sarb (DSS) al presedintelui a luat chiar decizia de a nu mai colabora cu membrii coalitiei pana cand acestia nu vor retrage decizia trimiterii in pauza a celor 50 de parlamentari. Prin ciudata decizie, DSS pierdea orice posibilitate de a influenta Legislativul prin cei 10 parlamentari ai sai, loviti si ei de nastrusnica decizie.
Toata saptamana politica in curs a fost paralizata de acest subiect. Probabil ca Opozitia Democratica a tras deja niste concluzii pentru ca, potrivit unor informatii de ultim moment, DOS a hotarat sa negocieze la sfarsitul saptamanii cu toate partidele pentru a-i convinge pe membrii Parlamentului de importanta participarii la sedinte. Comentatorii sunt de parere ca rezultatul va fi unul bun. Cine va recupera insa timpul pierdut si cum se va trece peste noile sau vechile animozitati acutizate de aceste evenimente? Cert este insa ca sarbii demonstreaza din ce in ce mai mult ca au hotarat directia in care vor sa mearga. Iar prima oprire este Uniunea Europeana. Un drum lung, dar care pare sa merite sa fie strabatut fie si doar pentru realizarile economice care trebuie infaptuite pentru a ajunge acolo.
Republica Srpska are inca probleme militare
Suspiciunea si neincrederea sunt inca mari fata de o regiune controversata a fostei mari Iugoslavii cum este Bosnia Hertegovina. Conflictele cu trupele SFOR sunt frecvente, iar rezolvarile dictate de conditii nu sunt intotdeauna pe placul tuturor.
Forta Aeriana a entitatii sarbe bosniace a fost somata zilele acestea de comandamentul SFOR sa-si aduca toate avioanele la sol in hangare in urma acuzatiilor ca acestea ar fi avut mai multe misiuni de spionare a aparatelor de zbor americane apartinand NATO. Cu alte cuvinte, ar fi vorba chiar de o incalcare a Acordului de Pace de la Dayton. Prin urmare, liderii militari bosniaci au fost somati sa predea SFOR toate informatiile culese de aparatele-spion. NATO are dovada ca militarii bosniaci i-ar fi monitorizat comunicatiile cel putin cu ocazia aplicatiilor militare care au avut loc la sfarsitul saptamanii trecute.
Purtatorul de cuvant al SFOR a declarat ca liderul fortelor militare a fost demis, urmand sa fie deschisa o ancheta pentru elucidarea cazului. Totul promite sa fie foarte amanuntit cercetat pentru ca liderii SFOR leaga esuarea a doua misiuni de capturarea lui Radovan Kardjici (care trebuie predat Tribunalului Penal International pentru crime de razboi) de informatiile culese de militarii sarbi bosniaci.
Scena politica muntenegreana este si ea zbuciumata
Scena politica din Muntenegru ofera frecvent reprezentatii relativ bizare. Puternic influentata de framantarile pro sau contra independentei, elita politica ia frecvent decizii controversate. In luna aprilie, hotararea formarii (cu complicitatea Uniunii Europene) entitatii statale Serbia si Muntenegru a declansat o serie de nemultumiri care au culminat cu o veritabila criza politica prin demisia premierului Filip Vujanovici.
Presedintele Milo Djukanovici a luat insa o decizie primita contradictoriu: l-a insarcinat pe acelasi Vujanovici care a demisionat in urma cu doua luni sa formeze noul Cabinet. Singura explicatie este succesul obtinut de partidul sau (al presedintelui Djukanovici) in alegerile locale. Interpetat ca un real suport popular acordat politicii sale pro-europene, rezultatul bun l-a convins pe presedinte ca are puterea sa-l aduca inapoi pe Vujanovici. Incepand de miercuri, acesta are 60 de zile pentru a-si forma noua echipa.
Miodrag Zivkovici, liderul Aliantei Liberale, s-a aratat surprins neplacut de decizia presedintelui. Nu se stie ce deznodamant ar putea avea in viitor aceasta hotarare, cert este insa ca nu urmeaza o perioada prea linistita nici la Podgorica.
Croatia continua sa fie un spatiu al linistii si frumusetii
Croatia pare cea mai linistita zona politica a regiunii. Castigurile substantiale din turism au ridicat destul de mult standardul de viata al croatului mediu. Gandurile despre integrarea in Marea Europa sunt justificate. Premierul Ivan Racan se afla in prezent intr-un turneu european pentru a cere sprijin pentru integrarea tarii sale in UE. Potrivit lui Racan, Croatia s-ar putea integra pana in 2006, dupa doar doi ani de la primul val al extinderii Uniunii. Accesul in clubul alesilor depinde, in opinia lui Racan, mai mult de situatia politica a statelor membre decat de tara sa. El a mai declarat – pentru a dezamorsa anumite speculatii relativ nefavorabile la adresa tarii sale – ca nu se opune integrarii Iugoslaviei in UE, chiar mai mult, nu are nimic impotriva ca acest stat sa se integreze impreuna cu tara sa.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
