Prima rocă de pe Marte analizată de Curiosity are o compoziție similară unora de pe Terra

Prima rocă de pe Marte analizată de robotul american Curiosity, cu ajutorul a două dintre instrumentele sale, are o compoziție neobișnuită în comparație cu ceea ce se cunoștea până de curând despre planeta roșie, au anunțat responsabilii misiunii.
Compoziția acestei roci, de dimensiunea unei mingi de fotbal, seamănă cu a celor care provin din vulcani, acestea fiind rare, dar cunoscute pe Terra.
"Roca este similară în ceea ce privește compoziția cu un tip care se găsește în multe regiuni vulcanice", a spus Edward Stolper, de la Institutul de Tehnologie din California, unul dintre principalii membri ai misiunii Curiosity.
"Dar având la dispoziție doar o singură mostră din acest tip, în acest stadiu este dificil de aflat dacă roca este rezultatul aceluiași proces ca cel întâlnit pe Terra", a mai spus acesta, adăugând că este "o ipoteză logică pentru a-i explica originea".
Pe Pământ, aceste roci sunt în general formate în mantaua planetei, sub crustă, pornind de la cristalizarea magmei relativ bogate în apă, la presiuni puternice, a explicat cercetătorul.
Roca, botezată "Jake Matijevic", a fost examinată de la distanță cu un spectrometru cu raze X din particule alpha, montat pe brațul robotizat, dar și cu ajutorul laserului de care dispune robotul, numit ChemCam.
Curiosity, dotat cu zece instrumente științifice, va analiza curând și compoziția primului eșantion de sol marțian prelevat. Robotul, oprit pe o ridicătură de nisip, a colectat eșantion de sol pentru a curăța și testa materialul de prelevare geologică.
Robotul american Curiosity a descoperit în septembrie pe solul marțian pietre ce provin din albia unui fost pârâu, confirmând astfel ipoteza referitoare la prezența apei în trecutul planetei roșii.
Destinația finală a robotului Curiosity este Muntele Sharp, aflat la o distanță de opt kilometri de punctul său de plecare. Pentru a parcurge acest traseu, robotul va avea nevoie de cel puțin trei luni, întrucât roverul străbate circa 100 de metri pe zi.
Curiosity, un rover cu șase roți, care are la bord 10 instrumente științifice de ultimă generație, a ajuns pe suprafața marțiană pe 5 august, iar misiunea sa, aceea de a afla dacă planeta roșie ar putea întreține viața microbiană, va dura doi ani.
Curiosity, care a costat 2,5 miliarde de dolari, reprezintă prima misiune de astrobiologie lansată de NASA, după succesul sondelor marțiene Viking din anii 1970, fiind, totodată, cel mai sofisticat și mai performant laborator științific robotizat trimis vreodată de pământeni pe o altă planetă.

Mediafax