
Situația tulbure din Orientul Mijlociu a determinat Uniunea Europeană să impună ieri noi sancțiuni pentru Iran și Siria. Bruxelles-ul a decis ieri adoptarea de noi sancțiuni împotriva Iranului, intensificând presiunile din cauza programului nuclear, anunță ministrul german de Externe, Guido Westerwelle. "Am adoptat o nouă serie de sancțiuni pentru a intensifica presiunile și a facilita negocierile", a spus Westerwelle, citat de Reuters. Noile sancțiuni vizează sistemul bancar iranian, industria și transporturile maritime. Cel mai important promotor al ideii că Iranul lucrează la îmbogățirea uraniului în scopul fabricării bombei atomice este Israel, dar și majoritatea statelor din Occident. Totuși există și statele europene care nu sunt de acord cu presiunile israeliene în dosarul nuclear iranian. Suedia l-a convocat ieri pe ambasadorul Israelului la Stockholm după ce declarații au apărut în presă din partea unui oficial israelian, neidentificat, potrivit căruia Suedia s-ar opune unei consolidări a sancțiunilor împotriva Iranului pentru a proteja o companie suedeză. O purtătoare de cuvânt a Ministerului de Externe suedez a anunțat pentru AFP că ambasadorul israelian ar trebui să vină și să discute subiectul în timpul după-amiezii "referitor la unele declarații în presa israeliană care par a veni din cadrul Ministerului israelian al Externelor". Cotidianul israelian Haaretz a citat o sursă guvernamentală israeliană afirmând că Suedia va căuta să împiedice consolidarea unor sancțiuni europene pentru a facilita un contract între compania de telecomunicații Ericsson și operatorul telefonic Irancell. "Suedezii se tem că și alte țări cu o politică problematică în drepturile omului asemeni Chinei înțeleg că ar fi vorba despre anularea (contractului) și sunt îngrijorate de legăturile lor cu Ericsson", a spus oficialul citat anonim. Ministrul suedez de Externe, Carl Bildt, a considerat aceste informații "calomnioase". "Cred că nu asta este modalitatea în care națiunile mature ar trebui să interacționeze unele cu altele și voi reacționa destul de ferm față de Israel", a spus el, intervievat de către agenția de presă suedeză, TT, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de Externe ai Uniunii Europene la Luxemburg.
Blocaj pentru susținătorii regimului de la Damasc
În paralel, UE a impus ieri noi sancțiuni și în cazul Siriei. Bruxelles-ul a consolidat din nou, ieri, sancțiunile autonome împotriva Siriei lui Bashar al-Assad, fără să ajungă la o reconciliere cu Rusia, unul dintre principalii aliați ai președintelui sirian. Noua consolidare a sancțiunilor decisă de către miniștrii europeni de Externe, a nouăsprezecea de la începutul crizei siriene în martie 2011, vizează înghețarea fondurilor pentru 28 de susținători ai președintelui sirian, precum și interdicții de viză, și două companii. Decizia ridică la 181 numărul persoanelor apropiate regimului și la 54 numărul companiilor incluse pe listele negre ale UE, au informat surse diplomatice. Identitatea persoanelor și companiilor sancționate luni nu va fi dezvăluită înainte de publicarea lor, marți, în Jurnalul Oficial al UE. Noile companii incluse sunt suspectate că au cumpărat arme sau material care ar putea servi la represiune, a precizat o sursă diplomatică. Pe de altă parte, UE va interzice cetățenilor săi să cumpere arme Siriei, să le transporte spre părțile terțe sau să furnizeze servicii de asigurări unor astfel de transporturi. Scopul măsurii este de a priva regimul de eventuale surse de finanțare.
Olga Dumitrescu
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info




















