Riscurile la care se expun mamele surogat

Cuplurile își doresc copii, cu precădere după oficializarea relației, pentru a contura și împlini viața de familie. Când acest lucru nu se poate realiza pe cale naturală, datorită științei au fost dezvoltate soluții precum adopția, fertilizarea in vitro sau chiar ”angajarea” unei mame surogat. Opțiunea din urmă este și cea mai costisitoare, atât financiar pentru cuplul care apelează la o astfel de mama surogat, cât și pentru femeia cere acceptă să își vândă fertilitatea și care se expune astfel unei serii de riscuri.
Prețul unei astfel de afaceri, poate ajunge până la 20.000 de euro, sau mai mult, și deși legea nu este clară cu privire la aceste practici, femeile își asumă toate riscurile. În România, mamele surogat sunt la mare căutare printre cuplurile care nu pot avea copii și afacerea merge foarte bine, cazurile de acest gen fiind în continuă dezvoltare. Unii au găsit și câteva modalități de a ”fenta” legea. Cei care apelează la o astfel de mamă, trebuie să depună banii într-un cont cu condiția ca mama purtătoare să nu se poată atinge de ei până când aceștia nu primesc copilul. Tranzacțiile pot depăși suma de 20.000 de euro, la care se adaugă banii de întreținere. Femeile care își pun fertilitatea pe piață riscă până la 7 ani de închisoare, potrivit Legii Adopției. Însă cuplurile au găsit soluția. Declară mama surogat ca fiind o relație extraconjugală.
În România, legislația permite doar metoda adopției. Copilul este declarat ca fiind al mamei purtătoare cu tatăl biologic. Ulterior mama biologică   îl adoptă. „Starea de sănătate este esențială“, a declarat medicul ginecolog Marius Craina, director medical la Maternitatea Bega din Timișoara. În România există însă un vid de legislație. Ceea ce îngreunează situația. „Neavând actualmente o legislație, sarcina cu mama purtătoare nu poate fi aplicată“, a mai precizat Marius Craina.

Irina Popescu