La 17 septembrie a avut loc in Transnistria al saselea referendum din seria -proclamarea independentei Transnistriei fata de Republica Moldova si alipirea ei la Federatia Rusa-. Mai nou, la 21 septembrie, trei partide politice din Duma de Stat a Federatiei Ruse au cerut presedintelui Vladimir Putin sa recunoasca independenta Transnistriei.
Din 1991 si pana azi, independenta Transnistriei a fost proclamata de mai multe ori, fiecare dintre aceste momente reusind sa aprinda spiritele si, eventual, sa smulga cate o declaratie de la cate un politician ceva mai rasarit. Adica sa perpetueze o criza care nu foloseste decat Moscovei. O criza ca o lectie. O lectie la finalul careia populatia transnistreana trebuie sa devina poporul transnistrean. Din acest punct de vedere, referendumul este doar o noua caramida in demersul de construire a unei identitati pentru locuitorii regiunii. O caramida care se adauga celor deja asezate deja temeinic in ultimii 16 ani. Ani in care mentalitatea si fobiile populatiei transnistrene au fost alimentate constant si cu consecventa prin aratarea pisicii numita -romanizarea populatiei prin impunerea studiului limbii romane-, prin amenintarea cu pierderea pozitiei sociale si a nivelului de trai actual, marginalizarea si, eventual, prin sanctiunile pe care le-ar impune autoritatile de la Chisinau in cazul in care Transnistria ar reintra sub administratia Republicii Moldova.
Provocarea si mentinerea acestor fobii a fost posibila in special datorita izolarii in care se afla si se afla populatia transnistreana, stare de izolare perpetuata consecvent de Rusia. Izolarea, oarecum asemanatoare celei la care a fost supusa populatia din tarile comuniste inainte de 1989 (sistemul totalitar inchis, actele de identitate nerecunoscute in exterior, lipsa surselor alternative de informare, limitarea posibilitatilor de a calatori in strainatate), a permis conservarea in regiunea transnistreana a unor traditii si a mentalitatii sovietice, acestea caracterizandu-se prin acceptarea neconditionata a puterii de tip totalitar si a politicii acesteia, lipsa de initiativa, precum si perceperea culturii ruse si a Rusiei, in general, drept model unic de cultura si civilizatie.
Rusia are nevoie de Transnistria mai mult decat are nevoie Moldova sau Ucraina de Transnistria. Teritoriul de la est de Nistru inseamna pentru Moscova o oportunitate, un conflict latent ce mentine Federatia Rusa in jocul politic al regiunii. Transnistria este pentru Rusia un fel de Gibraltar al Marii Negre, un veritabil turn de control, de unde sunt monitorizate si comandate multe dintre evenimentele ce au loc in Balcani, Caucaz sau Marea Neagra. Recent, acest turn de control a aruncat o -momeala-. Un nou referendum. Cineva trebuia -sa muste-. Posibil, Moldova. Poate, Ucraina. Ideal, Romania. Deocamdata, nimeni nu a reactionat asa cum si-a dorit puterea de la Moscova. Poate pentru ca formula politica actuala de la Chisinau e oricum ceva mai apropiata de Rusia, poate pentru ca diplomatia ucraineana a stiut sa taca sugestiv, poate pentru ca diplomatia romaneasca e prea amortita sau prea preocupata de -ofensiva pentru Europa-. Sau pentru ca a inteles ca, dincolo de conflictele comandate la un moment dat de o putere sau alta, Romania are nevoie de stabilirea unor prioritati in interesele ei. Iar interesele Romaniei par a fi acum altele…
In alta ordine de idei, situatia din Transnistria este una complexa si trebuie rezolvata in cadrul unui efort international comun, initiativele unilaterale putandu-se constitui in aventuri politice periculoase pe actuala scena politica externa. Transnistria este un pariu politic dificil care necesita un efort comun si concentrat pentru o rezolvare justa si de durata. Catalin Epurianu
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
