Rusia pierde „războiul drepturilor” cu românii din stânga Nistrului

Hotărârea CEDO întinde la maxim nervii Moscovei

Moscova continuă să țină prelegeri despre drepturile omului sau despre cele ale diplomaților ruși care lovesc copii pe trecerea de pietoni, încercând ca-ntotdeauna să mistifice adevărul și să aibă o perspectivă mult diferită de a celorlalți asupra realității. Asta într-un context în care în fiecare zi drepturile omului sunt tot mai restrânse în Federația Rusă iar orice formă de opoziție este suprimată brutal în stradă sau prin legi aberante în Duma de Stat care îi transformă de opozanți în trădători. O formulă tot mai accentuată de a îngrădi drepturile omului, fapt ce inevitabil va duce la crearea unui nou regim totalitar asemănător cu cel stalinist din perioada defunctei Uniuni Sovietice. Dar nu numai incidentul de la București a pus Rusia pe jar în aceste zile, ci mai ales decizia recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) prin care Rusia a fost condamnată la plata a peste un milion de euro școlilor cu predare în limba română din regiunea separatistă controlată de regimul separatist rusofon condus de Evgheni ?ê?£evciuk. O lovitură de imagine, greu digerabilă la Moscova. Astfel, Rusia se face vinovată de rusificarea forțată a moldovenilor din regiunea transnistreană și astfel se recunoaște dreptul la educație a elevilor din școlile cu grafie latină. Judecătorii Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) au decis la finele săptămânii trecute că Moscova se face vinovată pentru violarea dreptului la educație, deoarece a sprijinit fățiș liderii separatiști de a lua decizia, în 1992, de a adopta o lege care dispunea ca limba "moldovenească", una dintre limbile oficiale alături de rusă și ucraineană, să se scrie cu alfabet chirilic și nu latin. Totul sub amenințarea unor sancțiuni imediate. La doi ani distanță, în 1994, folosirea alfabetului latin a fost interzis în școli, în favoarea celui chirilic. Ulterior, liderii separatiști din Transnistria au luat măsuri în vederea închiderii oricărei școli care folosește alfabetul latin. Totul a culminat cu evenimentul din 15 iulie 2004, atunci când forțele milițienești au intrat în liceul cu predare în limbă română „Lucian Blaga”  de la Tiraspol și practic l-au devastat. Toți elevii au fost atunci evacuați și amenințați de către forțele regimului separatist. Numai încăpățânarea elevilor, profesorilor și a unor părinți de a se baricada în școli și apoi presiunile OSCE preț de câteva luni, după cum a povestit ieri fostul diplomat Ioan Popa la lansarea cărții sale „Românii, Basarabia și Transnistria”, a determinat regimul separatist să mai domolească acțiunile sale brutale.  

Presiuni continue ale separatiștilor transnistreni

Cu toate acestea, conflictul nu a fost stins, ci trecut mai degrabă într-un registru latent și continuat cu conștiinciozitate de către aparatul represiv al lui Smirnov și acum de cel al lui ?ê?£evciuk. Acest lucru a fost confirmat și de către președintele organizației pentru drepturile omului și democrație „Promo Lex”, Ion Manole, care ne-a declarat „că hotărârea recentă a CEDO vine să confirme că oamenii de pe acest mal al Nistrului au dreptul de a învăța în conformitate cu convingerile lor și situația nu s-a schimbat față de 2004, atunci când au fost tentative de a închide aceste școli”. În 2004, după incidentele de la Tiraspol, nu mai puțin de 170 de dosare ale elevilor, profesorilor și părinților care au suferit în urma acțiunilor regimului separatist au ajuns pe masa judecătorilor de la CEDO. Aceștia au denunțat presiunile la care au fost supuși din partea regimului de atunci al lui Smirnov pentru a renunța la utilizarea alfabetului latin au fost depuse la CEDO în același an și înlocuirea acestuia cu unul chirilic. Problemele persistă și astăzi iar cele opt școli sunt supuse unor constrângeri similare. Acesta este rezultatul unei politici bine țintite a Tiraspolului ale cărui rezultate se văd statistic în ultima decadă. Președintele „Promo Lex” a mai spus că și astăzi elevii și profesorii liceului “Ștefan cel Mare” din orașul Grigoriopol parcurg zilnic 34 de kilometri de circa opt ani de zile, înghesuiți în trei autobuze, pentru a ajunge în satul Doroțcaia. În aceeași situație sunt și elevii liceului cu predare în limba română „Evrica” de la Râbnița, ai căror părinți au fost amendați de către autoritățile transnistrene pentru faptul că au refuzat să mute copii la liceele cu predare îl limba rusă. Numărul elevilor a scăzut în circa opt ani, de la 800 la numai 200. În prezent, acest liceu funcționează în incinta închiriată a unei grădinițe, spațiu ce nu respectă criteriile pentru desfășurarea unui proces educațional normal, mai adaugă Manole. Aceeași situație se regăsește și la liceul „Alexandru cel Bun” de la Tighina, unde din circa 2.000 de elevi, în 2004, acum se mai regăsesc circa 500. Alături de presiunile regimului separatist, la această situație se mai adaugă și alte probleme precum migrație, depopularea și criza economică. În atenția opiniei publice se mai află și cazul elevului Alexandru Bejan de la Tiraspol, acuzat de terorism de așa-zisele autorități transnistrene în urma unei scrisori de amenințare primite de miliția transnistreană și atribuită acestui copil care a fost ținut în detenție și maltratat fizic de către autoritățile separatiste. Totul pentru că a dorit să învețe în limba română, în ciuda amenințărilor și presiunilor care s-au exercitat asupra sa și familiei sale.

Negarea evidențelor

În ciuda acestor realități, Rusia s-a arătat „surprinsă” de decizia CEDO și continuă să cânte pe placa deja consacrată. În urmă cu câteva zile, Rusia și-a exprimat "perplexitatea" față de condamnarea sa de către CEDO din cauza discriminării lingvistice împotriva comunității românofile din regiunea separatistă moldoveană Transnistria, considerând-o "subiectivă" și "motivată politic". Moscova continuă să nege că ar avea vreun amestec în această regiune deși de 20 de ani liderii separatiști conduc sub dictarea Rusiei. În plan economic, Rusia sprijină vădit economia transnistreană iar datoria pentru factura la gazele rusești se ridică deja la 2,1 miliarde de dolari pentru industria din această zonă. Anual Rusia trimite zeci de milioane de dolari cash pentru regimului de la Tiraspol, bani care merg în special pentru plata pensiilor în această zonă tot mai depopulată. În plan militar, Rusia își menține încă rămășitele Armatei a 14-a cu armamentul aferent, și circa 1.000 de militari ca forțe de menținere a păcii pe Nistru. Rusia refuză ca această misiune militară să fie înlocuită cu una civilă sub egida OSCE, fapt ce alimentează teoria că în fapt acestea sunt unele de ocupație. Mai nou, Rusia intenționează să includă forțele militare cantonate în Transnistria în strategia 2020 de modernizare, autoritățile de la Chișinău acuzând Rusia că introduce deja armament greu de infanterie în regiunea separatistă. După hotărârea CEDO, Moscova a afirmat că doar a participat activ la rezolvarea conflictului din Transnistria, "doar în calitate de mediator", afirmă Ministerul rus de Externe într-un comunicat, respingând ipoteza potrivit căreia Rusia controlează de facto Transnistria. Pe aceeași linie s-a poziționat și pretinsa diplomație de la Tiraspol, calificând decizia CEDO împotriva Rusiei în cazul procesului privind școlile cu predare în limba română drept una "preconcepută și politizată", afirmând că CEDO devine astfel un instrument de presiune. Totodată, Tiraspolul susține că definiția CEDO potrivit căreia limba moldovenească asociată cu alfabetul chirilic este o combinație neutilizată și nerecunoscută în lume este ofensatoare pentru poporul moldovenesc. "În prezent, alfabetul chirilic, tradițional și veridic istoric pentru limba moldovenească, este menținut doar în RMN (Transnistria – n .r.)", precizează pretinsa diplomație transnistreană.

Mădălin Necșuțu