Iliescu se joaca cu focul NATO

Imaginandu-se, ca de fiecare data, un lider regional si un personaj important al politicii externe, presedintele Ion Iliescu n-a rezistat tentatiei de a-si spune din nou parerea, in legatura cu situatia din Orientul Mijlociu. De principiu, decizia in sine de a face o declaratie nu este un pas gresit, intrucat toti liderii tarilor membre NATO si cei ai tarilor candidate s-au pronuntat in anumite momente cu privire la acest subiect. Din nefericire insa, continutul declaratiei presedintelui este problema. Opinia presedintelui roman ascunde o mentalitate ce aminteste de regimul comunist atunci cand prietenul de suflet al tarii era Yasser Arafat, desi intreaga lume civilizata il renegase pentru incurajarea actelor de terorism.

Nostalgii de vara

Ion Iliescu a declarat, marti seara, la intoarcerea de la summitul Initiativei de Cooperare Economica la Marea Neagra, ca ar fi regretabil daca prin inlaturarea lui Yasser Arafat de la conducerea Autoritatii Palestiniene situatia din Orientul Mijlociu ar capata noi accente tensionate in loc sa se amelioreze. -Sunt sceptic in legatura cu perspectivele, dar nu vreau sa intru in detalii. Este greu sa facem o estimare exacta-, a afirmat seful statului roman, referindu-se la discursul presedintelui american, George Bush, in legatura cu situatia din Orientul Mijlociu. Cu alte cuvinte, Ion Iliescu sugereaza ca inlaturarea lui Arafat ar putea sa nu fie o solutie fericita. Indiferent daca analiza sa ar fi pertinenta sau nu, in momentul in care interesul principal al Romaniei este de a se integra in Alianta Nord-Atlantica, declaratiile opuse semnalului dat de la Washington pot fi extrem de daunatorare. De aceea, pentru diplomatii de marca cea mai buna strategie ar fi fost aceea de a nu spune nimic. Pentru ca orice declaratie oficiala, orice actiune militara sau demers diplomatic este monitorizat cu atentie de Alianta. Toate intra la dosar si genereaza un raspuns negativ sau pozitiv la reuniunea de la Praga. In acest context, dupa ce s-a chinuit, pe tot parcursul anului 2001, sa stearga din constiinta colectiva interna si din perceptiile externe ideea ca este un comunist sub acoperire, Ion Iliescu vine cu o declaratie impotriva vantului NATO si demonstreaza ca e tributar trecutului de aur, sprijinindu-si discret, la nevoie, -colegii- de generatie. De altfel, si in trecut Ion Iliescu a mai avut aspiratii care aduc aminte de politica externa promovata de Nicolae Ceausescu. Desi negociatorii americani aproape ca nu mai pleaca din Orientul Mijlociu, facand naveta intre Israel si Autoritatea Palestiniana, seful statului roman s-a trezit ,dintr-un alt colt de lume, ca vrea sa medieze el conflictul israeliano-palestinian. In contextul in care nu e departe scandalul provocat de C.V. Tudor privind atrenarea sub acoperirea Cotroceniului a unor trupe Hamas, declaratia nu putea sa vina mai rau. Principala problema pare a fi de mentalitate.

In aceasi nota, ne putem aminti de scrisoarea pe care MAE roman i-o trimitea lui Ariel Sharon atunci cand Israelul decisese sa bombardeze peste granita, in Liban, pozitiile Hezbollah. Nici aici n-ar fi fost nimic neobisnuit, pentru ca si multi alti sefi de state au facut apel la calm, cerandu-i lui Sharon sa treaca la faza negocierilor. Problema de mentalitate rezida din faptul ca dupa incetarea conflictului, pe la colturile MAE roman, diplomatii se laudau ca ei au avut un rol crucial in dezamorsarea de moment a conflictului.

Obsesia

Presedintele Iliescu si-a exprimat convingerea ca administratia americana -se bazeaza pe niste analize mai exacte si pe discutii cu ambele parti-.

Aceasta din urma declaratie pare mai degraba o ironie, in conditiile in care si in trecut seful statului roman afirma public ca inlaturarea lui Arafat nu ar fi o solutie, intrucat peste noapte s-ar naste alti zece ca el. Nici in aceasta ultima faza Ion Iliescu nu ar fi fost intr-o atat de grava eroare . El nu ar fi periclitat integrarea Romaniei in NATO daca presedintele american, George W. Bush, nu i-ar fi indemnat, luni, pe palestinieni sa schimbe echipa de conducere, cerand de facto demisia lui Yasser Arafat, conditie prealabila crearii unui stat palestinian in urmatorii trei ani. Intr-o alocutiune prezentata ca fiind de importanta majora pentru Orientul Mijlociu, insa fara initiative concrete, presedintele Bush a anuntat un plan de actiune pentru palestinieni, pe care ei trebuie sa-l puna in practica daca vor sa primeasca girul si finantarea Statelor Unite pentru crearea unui stat palestinian.