– In parcela VIP-urilor din cimitirul bisericii -Sf. Nicolae- din Schei si-au asigurat locuri de veci mai-marii brasoveni ai partidului de guvernamant.
– Ca sa satisfaca toate cererile, preotul Ioan Herda a desfiintat gardul imprejmuitor, monument de patrimoniu
– Inspectoratul de Cultura n-a aprobat daramarea zidului
S-au nascut sub o stea norocoasa. Au functii inalte, case luxoase, masina la scara. Partidul lor este la putere. Au tot ce si-ar putea dori, in viata pamanteana. Ce le mai lipseste, ca sa fie pe deplin multumiti? Un singur lucru. Sa se -aranjeze- si pe lumea cealalta. Sa-si gaseasca un loc de veci pe masura functiei si a rangului lor social.
Un registru secret ca spovedania
Cimitirul bisericii -Sfantul Nicolae- din Scheii Brasovului a fost inchis, din lipsa de locuri. Cum cereri erau multe, anul trecut s-a deschis un altul, in gradinile din vecinatatea bisericii. Curand, si acesta a devenit neincapator. Ca sa satisfaca toate cererile, preotul Ioan Herda a daramat gardul imprejmuitor si, astfel, cimitirul se poate intinde cat e nevoie, prin curtea bisericii. Prin cartier se zvoneste ca a vandut mai multe locuri de morminte decat avea cimitirul. Numai sefii organizatiei locale a PSD au nevoie de un -cartier- intreg. Un loc a ajuns sa coste, se spune, peste 10 milioane de lei.
-Nu va arat registrul. Documentele sunt secrete, ca si secretul spovedaniei-, ne previne Ioan Herda.
Prodea n-a avut noroc
Parintele Vasile Prodea, celalalt preot al bisericii Sfantul Nicolae, e suparat. A incercat si el, cu ani in urma, sa extinda cimitirul, dar nu i s-a ingaduit.
-S-au intamplat multe lucruri necurate pe aici, dar eu n-am nici o legatura. Nu ma bag in asa ceva. S-a daramat zidul si asta e o mare ilegalitate. Eu, unul, n-am luat nici un ban pe morminte. In 1997 am cerut si eu aprobare pentru cimitir, dar n-am primit-o. De la Primarie mi s-a spus ca nu am voie sa fac cimitir la mai putin de 50 de metri de casele din preajma. Mi-au aratat si legea care interzice acest lucru-, spune Vasile Prodea. La Primarie, surpriza! Nici cimitirul pastorit de parintele Herda nu are autorizatie. De altfel, nimeni n-a cerut-o.
-Profanarea-
La porunca preotului Herda, o echipa de muncitori a daramat, saptamina trecuta, o bucata zdravana din zidul care inconjoara curtea bisericii. De la Primarie a avut unda verde. A obtinut un certificat de urbanism, prin care i s-a cerut avizul Inspectoratului pentru Cultura. Doru Munteanu, seful inspectoratului, nu si-a dat insa acordul. Nici nu si-l va da. Fara aviz de la Cultura, lucrarea este ilegala.
-Zidul a fost construit pentru a pune in valoare peisajul arhitectural, pentru a incadra biserica si Muzeul Primei Scoli Romanesti. Daca se muta gardul, ca sa se extinda cimitirul, Prima Scoala Romaneasca ramane inghesuita intr-un colt. Nu pot sa aprob asa ceva. Regret ca un preot, care are menirea de a pastra valorile cultural-ecleziastice ce i s-au incredintat, face asemenea lucruri din ratiuni economice-, spune Doru Munteanu.
Colegi de partid, vecini dupa moarte
-Din cate cunosc, s-a solicitat un certificat de urbanism pentru mutarea unui zid de sprijin pe un alt aliniament, ca sa permita apelor pluviale sa se scurga in canalul colector. Chiar eu l-am semnat. Am si eu un loc de veci acolo. De ce? N-ar fi bine?-, ne intreaba Nicolae Paraschiv, secretarul Primariei. Pe langa secretar, in parcela -VIP-urilor- vor odihni si alte persoane sus-puse. Paraschiv va avea parte de compania lui Constantin Nita, presedintele PSD Brasov, si de a lui Iancu Vespasian, vicepresedintele Consiliului Judetean. Nita ar fi arvunit, se spune, chiar mai multe parcele. -Ce sa fac cu atatea locuri de veci? Comert? E drept ca mi s-a oferit un loc, dar nu l-am platit deocamdata. Iancu Vespasian mi-a facut propunerea, asta-iarna. Eram la sediul partidului si colegii discutau despre noul cimitir-, isi aminteste Nita.
Catedrala romanilor din Tara Barsei
Biserica -Sf. Nicolae- este socotita catedrala romanilor din Tara Barsei si dateaza din secolul al XV-lea. La inceput a fost din lemn, apoi a fost recladita de doua ori din piatra. Primul ctitor este socotit domnitorul muntean Vlad Calugarul. Dupa acesta, contribuie cu refaceri ale constructiei: Neagoe Basarab, Petru Cercel, Aron Voda, Constantin Brancoveanu. La 1651 sunt terminate constructiile paraclisului de taina, de la etaj, ce mai pastreaza fragmentar pictura originala. Interiorul bisericii centrale este pictat de Costin Petrescu prin anii *50 ai secolului XX, insa in stilul caracteristic secolului al XIX-lea.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
