Deliberari in prelungiri la recursul in anulare impotriva falimentului BIR

Ieri, la Curtea Suprema de Justitie a fost animatie deoarece s-a judecat legalitatea declararii falimentului in cazul Bancii Internationale a Religiilor. Anuntata ca va incepe la ora 10.00 dimineata, sedinta s-a amanat pentru ora 13.30 din cauza ca unul dintre magistrati a fost inlocuit pe ultima suta de metri. Ora -Z- pentru partile implicate a debutat in forta prin pledoariile celor patru avocati care sustin cauza BIR. De cealalta parte, reprezentantul Bancii Nationale a pornit cu stangul, fiindu-i anulata cererea ca recursul in anulare initiat de procurorul general ar fi fost introdus tardiv. In cele din urma, Curtea Suprema de Justitie a intrat in deliberari ieri, in jurul orei 16.00, in cazul privind legalitatea declararii falimentului Bancii Internationale a Religiilor (BIR). Pana la ora inchiderii editiei, instanta suprema nu s-a pronuntat asupra cererii de suspendare a executarii falimentului bancii.

Magistratii instantei supreme au judecat recursul in anulare declarat in favoarea BIR de procurorul general al Romaniei, Tanase Joita, care a apreciat ca falimentul in cazul acestei banci a fost hotarat de instantele inferioare -cu incalcarea esentiala a legii-. La 29 iunie 2000, Banca Nationala a Romaniei (BNR) a solicitat declansarea procedurii de faliment a BIR intrucat erau indeplinite conditiile prevazute de lege in acest sens, avand in vedere ca valoarea obligatiilor debitoarei o depasea pe cea a activului si ca, totodata, aceasta nu isi onorase creantele certe, lichide si exigibile de mai mult de 30 de zile fata de clientii sai. Atat Tribunalul Bucuresti, cat si Curtea de Apel Brasov au admis cererea BNR si au declarat falimentul in cazul BIR.

Sentinta definitiva in acest caz s-a dat la 28 mai 2001, de Curtea de Apel Brasov, procurorul general putand declara recursul in anulare in timp de un an, conform legii. La sedinta de ieri, reprezentantul BNR a aratat ca recursul in anulare a fost introdus tarziu, motivand ca dosarul a ajuns la instanta suprema in data de 29 mai a.c., respectiv cu o zi intarziere fata de termenul prevazut de lege. In replica, procurorul de sedinta a aratat ca, la 28 mai anul acesta, au fost trimise prin posta rapida 10 recursuri in anulare catre Sectia Civila a Curtii Supreme, printre care se afla si cel declarat in cazul BIR.

Potrivit procurorului de sedinta, in cazul BIR, instanta inferioara si-a intemeiat solutia avand in vedere numai sustinerile Bancii Nationale a Romaniei (BNR) conform carora BIR ar fi inregistrat un activ net negativ de 205,8 miliarde de lei, considerandu-se dovedita starea de insolvabilitate conform articolului 2, alineatul 1 din OUG 186/99. Astfel, s-a aratat ca BIR si-a prezentat in mod nereal activul net, prin cuprinderea pe costuri a provizioanelor neutilizate (care, de fapt, reprezentau rezervele bancii pentru acoperirea eventualelor pierderi) si ca soldul acestora era, la 31 mai 2000, in suma de 243,1 miliarde de lei, precizeaza aceeasi sursa. Potrivit procurorului, in continuare, s-a sustinut ca au fost trecute drept pierderi creantele din credite si dobanzi aferente contractelor de imprumut investite cu formula executorie conform normelor BNR, desi, in realitate, acestea nu erau pierderi, intrucat acele creante puteau fi recuperate fie pe cale amiabila, fie pe calea executarii silite. S-a precizat ca soldul cumulat al acestor creante – care au afectat in mod corespunzator valoarea activului net al BIR – era, la 31 mai 2000, de 85,5 miliarde de lei, a aratat in sustinerea recursului in anulare procurorul de sedinta. In aceasta situatie, s-a stabilit ca, in realitate, la 31 mai 2000, BIR avea un activ net pozitiv in suma de 123,6 miliarde de lei, considerandu-se ca nu erau indeplinite cerintele prevazute de OUG 186/99 pentru declansarea procedurii falimentului, sustine procurorul general. Pentru dovedirea sustinerilor sale, debitoarea a anexat contestatiei mai multe inscrisuri, dar a cerut si efectuarea unei expertize de specialitate.

Reprezentantul BNR a cerut instantei supreme sa respinga recursul in anulare, intrucat presedintele BIR, Ion Popescu, a semnat raportarile bancii privind intrarea in incetare de plati. -Acum se sustine ca raportarile nu ar reprezenta realitatea, pentru ca normele BNR ar fi nelegale-, a spus consilierul juridic al bancii centrale, subliniind ca BIR a contestat in instanta normele BNR, iar ca magistratii de la Curtea de Apel Bucuresti au hotarat ca acestea sunt legale. Mai mult chiar, a spus consilierul, normele au fost avizate de Ministerul Finantelor si de guvernatorul BNR. In legatura cu expertiza, reprezentantul BNR a aratat ca avocatii BIR au cerut aceasta analizare financiar-bancara in fata instantei de fond, care a respins solicitarea, iar la instanta de recurs (Curtea de Apel Brasov – n.r.), reprezentantii BIR nu au mai invocat-o. In replica, avocatii BIR au spus doar ca, la instanta de fond (Tribunalul Bucuresti – n.r.), nu s-a discutat pe probe si ca, de fapt, procesul s-a judecat intr-un sfert de ora. Consilierul juridic al BNR a aratat instantei supreme ca situatia financiara de la BIR era deteriorata inca din anul 1997. Aparatorul BNR a sustinut ca presedintele BIR a cerut un credit de 300 miliarde de lei pentru -a depasi criza acuta de lichiditati-. De asemenea, BIR a cerut si Ministerului Finantelor un credit de 500 miliarde de lei, cu 25% dobanda, de la tezoreria statului.