Liderii maghiarilor nu sunt pe aceeasi lungime de unda in ceea ce priveste aplicarea articolelor legii referitoare la amplasarea placutelor bilingve si nici asupra rezultatelor recensamantului. Dupa ce se confrunta cu scaderea dramatica a etniei, conform datelor recensamantului din luna martie, UDMR trebuie sa faca acum fata si protestelor locuitorilor din mai multe comune, nemultumiti de denumirile in limba… maghiara ale localitatilor.
UDMR nu mai stie dupa care recensamant sa se ia
Presedintele executiv al filialei Cluj a UDMR, Bitay Levente, ar fi de acord cu demontarea placutelor bilingve amplasate deja in comunele clujene, in cazul in care datele recensamantului din luna martie a acestui an ar arata ca populatia maghiara a scazut sub 20%. -Asta este legea si noi vrem s-o respectam, pentru ca ne apara-, a precizat Bitay Levente.
Pana acum, in judetul Cluj sunt amplasate indicatoare in limbile romana si maghiara la intrarea in 63 de localitati in care, conform recensamantului din 1992, maghiarii depasesc 20%.
De cealalta parte, presedintele executiv al UDMR, Takacs Csaba, sustine ca municipiul Cluj-Napoca este complet in afara legii, pentru ca primarul Gheorghe Funar nu a montat placute bilingve conform recensamantului din 1992.
Potrivit liderului UDMR, edilii Clujului nu trebuie sa se cramponeze de rezultatele recensamantului din acest an, intrucat legea prin care se dispune amplasarea de placute bilingve se refera la rezultatele recensamantului din 1992. Problema este ca, in urma cu 10 ani, maghiarii erau la Cluj 22,7%, iar acum au ajuns sa reprezinte doar 18,8%, procent insuficient pentru montarea indicatoarelor in limba maghiara.
Primarul Gheorghe Funar a tergiversat amplasarea placutelor, iar acum acestea nu se mai justifica, in conditiile scaderii populatiei maghiare din municipiu.
Proteste si protestatari
Placutele bilingve instalate deja sunt contestate de locuitorii din comunele Palatca si Luna de Sus, acestia nefiind de acord cu prefixul -Magyar- care apare in denumirea maghiara folosita.
Satenii din Palatca sustin ca localitatea lor s-a numit Olahpalatka (Palatca Romaneasca), iar cei din Luna de Sus afirma ca, in documentele vechi de 700 de ani, comuna aparea cu numele de Szaszlona (Luna Saseasca). Locuitorii celor doua comune acuza UDMR ca incearca sa impuna denumiri ale localitatilor din perioada horthysta.
Bitay Levente, presedintele executiv al UDMR Cluj, arata insa ca in inscriptionarea in limba maghiara a denumirilor celor doua localitati s-a tinut cont de numele folosite in -Dictionarul istoric al localitatilor din Transilvania-, intocmit de Coriolan Suciu in 1967.
-Nu putem inventa nume si nu ne permitem luxul de a gresi. Nu sunt denumiri din perioada horthysta. Magyarpalatka apare in 1733, iar in Luna de Sus sunt peste 60% maghiari si nici un sas. De aceea am optat pentru varianta Magyarlona, care apare inca in sec. XIX-, a precizat Bitay Levente.
Placute demontate
In mai multe localitati ale judetului, persoane necunoscute au demontat, indoit sau vopsit placutele in romana si maghiara. Conducerea UDMR Cluj a sesizat Prefectura si Politia, dar pana la ora actuala autorii nu au fost prinsi. Locuitorii din Palatca au protestat in cadrul unei adunari cetatenesti impotriva denumirii Magyarpalatka, declarand ca vor cere interventia Curtii Europene a Drepturilor Omului.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
