România se confruntă cu o provocare majoră în creșterea calității învățământului și a instruirii, nivelul curent al competențelor de bază fiind foarte scăzut la nivel școlar și complet neevaluat în ceea ce privește adulții. De asemenea, lipsa de concordanță între competențele dezvoltate și cererea de piața muncii afectează o mare parte din învățământul superior și cel vocațional, indică un raport privind România dat publicității marți la Bruxelles, în aceeași zi în care Comisia Europeană (CE) și-a făcut publică strategia 'Reorganizarea învățământului'.
Conform raportului, România se află sub media UE de 13,5% în ceea ce privește rata abandonului școlar timpuriu, fiind de 17,5% în 2011, în timp ce obiectivul pentru 2020 este de 10%. Rata de participare la învățământul postliceal a fost de 20,4% în 2011, cu peste 14 procente mai mică decât media UE (34,6%), în ciuda unor progrese rapide înregistrate în ultimii cinci ani. Când vine vorba de intrarea copiilor în sistemul de învățământ, cu o rată de 82,1% în 2010, România este mult sub media UE, având una dintre cele mai grave situații în ceea ce privește dezvoltarea competențelor de bază. Peste doi din cinci copii de 15 ani nu au competențe adecvate de citire, în matematică sau științe pentru a fi pregătiți pentru viața adultă. Totuși, menționează raportul, studiile recente indică o ameliorare rapidă în reducerea acestui decalaj. Rata angajării absolvenților români a scăzut și mai mult în timpul crizei economice, fiind mult sub media UE, respectiv de 70,4% față de 77,2%. Există o neconcordanță semnificativă între oferta educațională a universităților și nevoile de pe piața muncii, iar acest lucru este vizibil în rata scăzută de angajare a absolvenților de universități. Pentru grupul de vârstă 20-24 de ani, 29,4% dintre absolvenții învățământului postliceal au rămas fără un loc de muncă în 2011, în timp ce procentul șomerilor de după absolvirea ciclului secundar a fost de doar 22,9%.
O provocare majoră pentru România o prezintă abandonul școlar timpuriu în zonele rurale. În ceea ce privește investițiile în educație, România are cea mai scăzută rată din PIB din UE alocată educației, deja grav afectată de criza economică. Raportul mai menționează că noua lege a educației adoptată în 2011 reprezintă o reformă majoră a întregului sistem educativ, stabilind o agendă pe termen lung pentru ameliorarea calității educației la toate nivelurile. Provocarea principală ar fi pentru România în creșterea numărului de competențe dezvoltate este subfinanțarea sectorului. Explicația este aceea că, deși România are una dintre cele mai grave probleme în asigurarea competențelor din întreaga UE și are în prezent una dintre cele mai ambițioase agende de reformă, bugetul alocat educației este cel mai mic din UE.
În rândul tinerilor, rata șomajului este de aproape 23% în întreaga UE, deși există peste 2 milioane de locuri de muncă vacante care nu pot fi ocupate, în prezent fiind nevoie de o reorganizare radicală a modului în care sistemele de învățământ și formare contribuie la dezvoltarea competențelor necesare pe piața muncii. CE a lansat marți o strategie denumită 'Reorganizarea învățământului', menită să încurajeze statele membre să ia măsuri imediate pentru a asigura formarea, în rândul tinerilor, a competențelor și aptitudinilor necesare pe piața muncii și pentru a-și atinge obiectivele în materie de creștere și de creare de locuri de muncă.
Irina Popescu
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
