-Le Pen din Carpati- ameninta din nou Romania

Agenda publicului nu mai poate fi hranita cu declaratii si manifeste lipsite de consistenta, de pragmatism, respectiv de efect imediat in randul populatiei. Aceasta este una dintre concluziile Societatii Academice din Romania, care a analizat un nou barometru de opinie CURS. Populatia Romaniei, invaluita intr-o mantie de pesimism cronic, le ofera sociologilor reflexii paradoxale. Pe de-o parte, pare ca s-a maturizat mai devreme decat politicienii, respingand actualul tip de politica, lipsita de spirit managerial si de pragmatism in folosul cetateanului, dar in acelasi tip se comporta copilareste, lasandu-se inca vrajita de mesajele populiste, antisistem. Cufundati in saracie, romanii s-au saturat de imensa nedreptate sociala care are la baza raspandirea fenomenului de coruptie, astfel ca luciditatea le joaca feste ori de cate ori apar pozitii excentrice de la stilul politic impamantenit. Imixtiunile politicului in justitie si politizarea campaniilor anticoruptie i-au facut pe romani sa aprecieze din ce in ce mai mult discursul violent impotriva coruptiei, astfel ca -Le Pen din Carpati-, recte Vadim Tudor, reuseste din nou sa se inscrie pe un trend ascendent in cursa pentru preluarea puterii in 2004. Alternativa la PSD nu exista pentru cei mai multi si daca totusi ea e identificata, mai ales in mediul rural, se numeste PRM si arareori PD. Pana si o buna parte din fanii lui Ion Iliescu incep sa-si indrepte energia idolatrica spre tribun. In acest context, numai un grup restrans de cetateni mai asteapta aparitia unui partid Fat-Frumos, nou-nout, pe care sa-si puna stampila. Nici macar noii lideri politici, crescuti la umbra celor vechi, n-au reusit sa-i impresioneze pozitiv pe alegatori. Un exemplu viu in acest sens, relevat de datele SAR, este gradul de incredere acordat de cetateni liderului PSD, Cozmin Gusa, si celui PD, Emil Boc, care stau bine numai la capitolul notorietate. Singurul politician care creste la capitolul incredere este Mircea Geoana, devenit chiar mai credibil, dar mai putin cunoscut decat Nastase.

Meci strans Nastase-Vadim in mediul rural

Chiar daca s-a vazut privat de obisnuitul sau discurs ultranationalist, confiscat si cozmetizat de Adrian Nastase, liderul PRM, Vadim Tudor, creste din nou considerabil in sondaje, fara a mai avea un volum semnificativ al aparitiilor in presa. Simplul fapt ca este receptat de populatie ca un politican antisistem – in contextul in care 62% din romani cred ca directia actuala este gresita, iar 76% sunt de parere ca aproape toti oamenii politici sunt corupti – ii confera liderului PRM confortul unei cresteri constante, fara a da boom-uri de presa. -Votantii actuali ai lui Vadim Tudor locuiesc, mai ales, in comune. Mediul rural si orasele mici au fost victimele unei masive inginerii sociale pe vremea comunismului, mai ales ale urbanizarii fortate (un plan ambitios prevedea transformarea a 600 de comune in orase pana la sfarsitul secolului trecut). Rezultatul a fost crearea unei industrii neviabile, care s-a prabusit dupa Revolutie, si schimbarea brutala si ireversibila a stilului de viata.- Acesta este mediul de unde analistii SAR spun ca Vadim isi umple cu succes bazinul electoral. Datele confirma teoria. Practic, 36% din votantii lui C.V. Tudor locuiesc in centre de comuna si 26%, in sate. – Batranii votau in mod traditional cu Ion Iliescu, dar incep sa se reorienteze catre liderul PRM-, se mai arata in raportul SAR. Iata, deci, ca nu toate voturile pe care le pierde Ion Iliescu se duc la Adrian Nastase. Aici am putea identifica cateva motive. Vadim are avantajul Opozitiei, in timp ce Adrian Nastase ocupa functia cea mai erodabila din stat. Pe de alta parte, Adrian Nastase este perceput, in ultima vreme, ca fiind in permanent conflict cu presedintele, astfel ca fanii lui Iliescu nu-l pot simpatiza pe premier. Nu in ultimul rand, Adrian Nastase nu poate compensa nici macar prin sistemele de videoconferinta priza la mase pe care o au C.V. Tudor si Ion Iliescu.

Egalitate in centrele de comuna

Dincolo de analize, cifrele sondajului CURS sunt lamuritoare. Preferintele pentru prezidentiale in mediul rural arata astfel: Adrian Nastase – 33,4%; C.V. Tudor 22,3%; Theodor Stolojan – 13,8% si Traian Basescu – 15,8%. In centrele de comuna, de pilda Adrian Nastase, a convins 35,9% din esantionul de 1.100 de persoane chestionate de CURS, iar Vadim il urmeaza, aproape de egalitate, cu 34,7% Cifrele din mediul rural se pastreaza cu aproximatie si la nivel national, cu mentiunea ca in calculul electoral apare din nou si Mircea Geoana, care aduna deocamdata numai 6%. Emil Constantinescu, recent reintrat in valtoarea politica nu depaseste, conform spuselor reprezentantilor SAR, cota de sub 1%, astfel ca el nu a fost luat in seama de CURS.

Romanii n-au gasit inca alternativa la PSD

Specialistii SAR au fost si ei preocupati, ca si alti reprezentanti ai societatii civile, de posibilele alternative la actuala putere politica. Evident ca raspunsurile populatiei au fost bine conectate la realitate. Astfel, asa cum era de asteptat, numai 24,2% din cei chestionati au gasit diverse variante pentru inlocuirea PSD din fotoliile Puterii. Peste jumatate din cei chestionati nu cred ca exista alternativa in acest moment. Restul, 24,3% n-au dorit sau nu au stiut sa raspunda. Cert este insa ca pericolul nationalist se desprinde si din raspunsurile la aceasta intrebare, intrucat din totalul celor care au gasit alternativa, 36,9 spun ca ea este PRM; 17,4% – PD; 11,6% – PNL; intreaga Opozitie reunita – 7,6%; PD si PNL reunite – 7,1%; PNL si PNTCD reunite – 4,3%; un partid nou – 4,1%; altcineva – 6,2%; Alianta Civica – 6,2%.

Populatia nu gusta ideea unei aliante PD-PNL

In orice caz, unica alianta care le-a suras GDS-istilor, promovata de Gabriel Liiceanu si altii cu cateva saptamani in urma, mariajul PD-PNL, nu reuseste, dupa cum se poate vedea din cifrele de mai sus, sa-i incante si pe votanti. CURS a pus si o intrebare explicita legata de oportunitatea unei asemenea aliante, iar raspunsurile sunt, de asemenea, lamuritoare: Nu stiu – 24,7%; Rea – 19,5%; Oricum nu conteaza – 22,8%, Asa si asa – 16,7%; Buna – 16,2%.

PRM si-a recastigat procentele obtinute in 2000

Actualul partid de guvernamant pornea, in noiembrie 2000, -caruta- Puterii cu 36,9% si atingea varful de popularitate in octombrie 2001 cu 60%. De la acest varf, PSD a intrat in trend descendent si s-a oprit, de trei luni, la 46-47%. Iata ca, in ciuda scandalurilor de tot felul, in ciuda acuzatiilor de coruptie care apar, ce-i drept, mai putin la televizor, partidul de guvernamant isi pastreaza o pusculita doldora de procente la jumatatea mandatului. Nimeni nu se mai mira in legatura cu acest aspect, analistii fiind acum mai degraba ingrijorati de reincadrarea PRM pe un trend descendent. Practic, PRM se apropie, dupa un an mai prost, de procentele pe care le-a adunat la alegeri. In noiembrie 2000, PRM avea 20,2%, pentru ca in iulie 2002, sa obtina 19% din preferinte.

Premierul are nevoie de o remaniere

Raportul SAR, realizat la initiativa MAE, ajunge, pe baza sondajului, la concluzia ca Adrian Nastase nu ar trebui sa mai astepte pana in toamna pentru a opera mult trambitata remaniere, intrucat imaginea Guvernului scade pe pozitiv cu doua procente si jumatate pe luna. De altfel, imaginea tuturor institutiilor statului a suferit dramatic in ultimele trei luni. -Datele statistice arata o corelatie clara intre cei care cred ca directia e gresita si cei care nu au incredere in Guvern-, spun analistii. Numai 32% din cei chestionati mai cred ca Guvernul e capabil sa rezolve problemele tarii. Dupa parerea a 80% dintre intervievati, partidele politice nu servesc interesul public, iar 77% cred acelasi lucru despre Guvern. Si Presedintia e trasa consistent in jos de acest curent de opinie. 54% cred, de asemenea, ca Administratia Prezidentiala nu lucreaza pentru popor. In schimb, primariile se bucura de o incredere in crestere a populatiei. Explicatia nu e foarte complicata. Pana in 2001, primariile de sector erau aproape inexistente. Ne putem aminti ca numele primarului Lutu a aparut in ziare tarziu, cand a fost acuzat de acte de coruptie. Altfel, putin auzisera ceva despre el. Acest razboi intre PD si PSD in administratie pare sa-i fi facut mai atenti pe cetateni. Pe de alta parte, se constata ca, desi imaginea Guvernului a scazut dramatic, Adrian Nastase este devansat numai de Mircea Geoana, si el membru al cabinetului, in topul increderii populatiei. Coordonatorul raportului, Alina Mungiu, sustine ca in aceste conditii, Adrian Nastase si PSD ar trebui sa opereze o remaniere pentru a atenua erodarea imaginii institutiei, care nu s-a transferat inca si in Kiseleff.

Alarma internationala pentru Romania: coruptia si justitia

Anul acesta, Romania a deschis capitolele de negociere cu UE privind justitia si afacerile interne. In acest context, Alina Mungiu sustine ca europenii au intocmit o sumedenie de rapoarte privind justitia si coruptia din Romania, ale caror concluzii, de multe ori nefacute publice, sunt alarmante. Practic, autoritatile de la Bucuresti ar trebui sa faca minuni anul acesta. Sursa principala a problemelor Justitiei ramane politica prin cele doua componente majore. Prostia sau ignoranta unor legiuitori care promoveaza acte normative contrare principiilor de drept si interventiile Puterii in deciziile curtilor, respectiv in deciziile Procuraturii. Populatia a receptat si ea aceste nereguli flagrante, ca si politizarea campaniilor anticoruptie atat de catre fosta Putere, cat si de actuala. Noua gaselnita, Parchetul National Anticoruptie, reprezinta pentru 58% din cei chestionati o institutie inutila. Dar daca tot exista, 24% din romani cred ca seful acestei institutii ar trebui numit de doua treimi din Parlament, 14% dau acest drept Opozitiei sau altcuiva si numai 14% cred ca Guvernul ar trebui sa aiba decizia in mana. Dar Guvernul a gandit altfel, asa cum o face si in cazul recursurilor in anulare, si in cazul regimului de restituire a proprietatilor, care genereaza procese pierdute in lant la Strasburg.

Pesimis autohton

Toate aceste nedreptati care apar prin eliberarea sau acoperirea de catre politicieni a unor persoane profund corupte si tendinta de a crea un sistem birocratic care sa-i deserveasca exclusiv au generat in randul oamenilor de rand o blazare cronicizata. Pesimismul il bantuie pe roman chiar si in fata evidentelor. Iata, de pilda, ca peste jumatate din romani nu mai cred ca vom intra in NATO, desi cartile sunt ca si facute, asa cum 72% din ei cred ca Romania merge spre o directie gresita. Interesant este si faptul ca cei mai multi, conform spuselor lui Mungiu, nu vad nici cel mai mic beneficiu personal, palpabil, prin integrarea Romaniei in Alianta. Acest pesimism nu poate fi in nici un caz benefic pentru economia romaneasca, intrucat, spre deosebire de optimism, care-l indeamna pe individ la actiune si, poate, la imbunatatirea nivelului de trai, pesimismul duce, cel mult, la stari meditative, care nu confera individului pragmatismul necesar iesirii din criza prin forte proprii.