Miliardarul Strungariu, executat silit pentru o gaura de 89 milioane de dolari

Afacerile miliardarului de carton Gheorghe Strungariu incep sa se clatine. Printr-o adresa emisa de un reprezentant al Justitiei romane, incepand de miercuri, toate conturile la Trezorerie si in banci ale Cerealcom VS Piatra Neamt si Ulvas SA Vaslui au fost blocate de catre Salco Grain, pentru o datorie de 89.730.000 de dolari. Motivul: Cerealcom Vaslui nu si-a onorat obligatiile contractuale fata de partenerul elvetian Salco Grain. In plus, fabrica de ulei Ulvas, care constituia in favoarea Salco acea garantie pentru asigurarea indeplinirii de catre Cerealcom a obligatiilor garantate, trece la elvetieni.

Sute de mii de tone de cereale… pe hartie

In data de 6 aprilie 2002, la Bucuresti, se intalneau in fata notarului public Daniel Avram cei patru protagonisti ai afacerii -Cerealcom – Salco Grain-: Herve-Daniel Briatte, cetatean francez, domiciliat in Franta, si Andre Schreiner, cetatean francez, domiciliat in Elvetia – din partea Salco Grain, si Gheorghe Strungariu si Maria Vinca, ambii cu domiciliul in Piatra Neamt. Motivul acestei intalniri era unul clar ca sticla: reprezentantii firmei elvetiene urmau sa incheie contracte prin care sa incerce sa recupereze o mica parte din dezastrul in care ii aruncasera actiunile celor doi patroni de la Piatra Neamt.

Salco si Cerealcom au incheiat la 9 februarie 2000 si 29 iunie 2001 contracte de vanzare-cumparare, denumite -Contractul 2000- si, respectiv, -Contractul 2001-, care au fost modificate si amendate de catre cele doua parti. In baza acestor contracte, Salco a finantat Cerealcom pentru producerea recoltei din 2001 si a recoltei din 2002 cu suma totala de 74,4 milioane de dolari.

Pentru ca Strugariu nu si-a respectat obligatiile contractuale, Salco a impus Cerealcom conditii stricte in care isi puteau desfasura activitatea din acel moment, perfectand totodata cantitatile si termenele la care cerealele urmau sa fie livrate. -In situatia in care Cerealcom nu poate, din orice motiv, indiferent de natura acestuia, sa livreze intreaga cantitate specificata, la data stabilita conform prezentului contract, Cerealcom va plati catre Salco penalitati (clauza penala) in valoare de 20 milioane de dolari-, se mai arata in acest act semnat si parafat de cei patru.

Strungariu si Vinca isi recunosc vinovatia

Partea cea mai frumoasa a acestui contract era aceea in care atat Gheorghe Strungariu, cat si Maria Vinca au recunoscut in fata elvetienilor si a notarului bucurestean ca au primit suma de 74,4 milioane de dolari, in baza Contractelor Principale. Practic, -miliardari de carton- din orasul de sub Pietricica se angajau, in aceste conditii, sa garanteze personal toate obligatiile si datoriile prezente si/sau viitoare ale Cerealcom, asumate in baza acestui contract, cu toate bunurile mobile si imobile avute in proprietate la orice moment, prezent si viitor. Asta insemna ca Salco urma sa le ia toate bunurile celor doi si sa-i arunce in strada, saraci lipiti pamantului.

Punandu-i la zid, firma elvetiana le-a impus patronilor de la Cerealcom sa le cesioneze -in mod irevocabil catre Salco drepturile sale ce decurg in baza contractelor in prezent in vigoare intre Cerealcom si alte persoane fizice sau juridice, pentru exploatarea terenului agricol-. Totodata, in baza cesiunii drepturilor, Cerealcom a fost de acord ca Salco sa aiba dreptul sa preia in orice moment administrarea directa a -tuturor si oricaruia din terenurile agricole pe care Cerealcom are dreptul sa le exploateze-, iar -administrarea terenurilor agricole se va face direct de Salco, fie prin intermediul unor reprezentanti/societati imputernicite in acest sens-.

S-a terminat cu sefia -miliardarilor- la Cerealcom

In data de 26 aprilie, la Bucuresti, intr-un sediu din Calea Serban Voda nr. 133, sector 4, s-au intalnit Maria Vinca si Herve-Daniel Briatte, pentru a pecetlui -acapararea- de catre Salco Grain a tuturor bunurilor apartinand Cerealcom, inclusiv Ulvas, unde Strungariu era actionar majoritar. Sub titulatura -Universalitatea Bunurilor Mobile- au fost desemnate toate -bunurile mobile, prezente sau viitoare, corporale sau incorporale, aflate in proprietatea debitorului-.

Elvetienii le-au interzis totodata -miliardarilor- Strungariu si Vinca sa deschida sau sa opereze in alte conturi, in afara celor existente la data incheierii contractelor, fara a avea in scris acordul prealabil de la Salco. Ceea ce era mai important in acest contract, lucru care a condus, de altfel, si la declansarea operatiunilor de blocare a conturilor, a fost faptul ca -prezentul contract reprezinta titlu executoriu, in conformitate cu prevederile legii-. Astfel, Maria Vinca a fost obligata sa prezinte o lista cu cele 10 conturi bancare detinute de Cerealcom, la BRD Vaslui, BCR Buhusi, DemirBank Piatra Neamt, Trezoreria Vaslui, Robank Piatra Neamt, CEC si BCR Vaslui.

Ulvas va -zbura- la elvetieni

In cazul Ulvas, Maria Vinca a semnat si parafat -despartirea- de fabrica lui Gheorghe Strungariu, intrucat la capitolul -Obligatii garantate- au fost desemnate toate obligatiile si datoriile prezente si/sau viitoare asumate de Cerealcom fata de Salco, in suma totala de 69.370.000 de dolari, ca si intreaga dobanda acumulata si toate penalitatile datorate in legatura cu Contractele Garantate, inclusiv clauza penala in valoare de 20 milioane de dolari.

Mai mult, Ulvas se obliga, in solidar cu Cerealcom, sa indeplineasca toate obligatiile prezente sau viitoare asumate de Cerealcom fata de Salco si sa plateasca acesteia toate sumele de bani datorate de firma lui Strungariu – Vinca catre elvetieni.

Mai concret, Strungariu, care investise o -caruta de bani- la cumpararea actiunilor de la Ulvas, baga la inaintare unitatea respectiva, pentru a mai sterge din datoriile pe care le avea fata de elvetieni, lucru care s-a si intamplat.

Satui de minciuni si prosteli din partea -miliardarului- Strungariu, elvetienii au decis, prin hotarare judecatoreasca, sa treaca la blocarea conturilor Ulvas si Cerealcom la Trezorerie, ceea ce face ca urmatorul pas sa fie vanzarea bunurilor apartinand Universalitatii Bunurilor Mobile nr. 442, din 26 aprilie 2002.