Mirajul salvarii de saracie prin plecarea la munca in Spania, care a sedus sute de clujeni in ultimii trei ani, incepe sa semene tot mai mult celebra iluzie a bataliei cu morile de vant. Clujenii care au trecut prin Spania, in diferite circumstante, in ultimul an descriu in nuante deloc roz cele vazute acolo: o groaza de tigani cersetori de milioane, romani -rupti- de conditiile grele de lucru si cazare si, mai presus de toate, lipsa de solidaritate dintre cei de acolo, specific romaneasca.
Un roman la Madrid
Nicolae Muresan e un om de-un pitoresc aproape obositor. Iti povesteste cate-n luna si-n stele, fara oprire, ca si cum si-ar fi invatat textele pe de rost, punand in fiecare vorba si-n fiecare verb patos de actor si invataminte de parinte grijuliu.
Curios din fire, a plecat, in ianuarie acest an, imediat dupa liberalizarea accesului cetatenilor romani in UE, direct in Spania. Voia sa vada cu ochii lui cum sta treaba cu iesitul in Europa si, mai ales, cum e cu romanii care, de cativa ani incoace, nu vedeau altceva in fata ochilor decat Spania – taramul de vis in care intri roman sarac, eventual somer pricopsit cu plozi flamanzi, si iesi, in cateva luni sau ani, mare bogatan, cu masini si haine scumpe si cu apartamente grele cumparate -cu banii jos- in buricul Clujului.
-Nu m-am dus sa invirt ceva ori sa lucrez, m-am dus pur si simplu sa vad lumea pe-acolo-, explica Nicolae Muresan, care sustine ca a fost neplacut surprins de imaginea pe care si-a facut-o in Spania despre romani.
-S-a cam imputit treaba si-n Spania-
-Romanii de acolo sunt foarte neseriosi. Scriu, dau telefoane la rude si prieteni sa mearga si ei acolo, dupa care-i lasa balta-, incepe Nicolae tirada impotriva romanilor care lucreaza in Spania. Nu generalizeaza, insa din discutiile pe care le-a purtat acolo cu numerosii romani aflati la Madrid in cautarea bunastarii si-a dat seama ca multi ajung acolo fraieriti de prieteni care le promit marea cu sarea.
-Viata foarte grea au cei care au mers sa lucreze acolo fara acte in regula. Sunt exploatati la sange. Sunt conditii foarte grele. Nu se mai gaseste de lucru. Foarte sincer spun, sa nici nu se mai duca oamenii in Spania!-, avertizeaza Nicolae Muresan.
-Sunt foarte multi straini la munca: din Bolivia, Columbia, multi arabi, africani, dar si bulgari, rusi sau ucraineni, iar daca nu ai un contract, e foarte greu sa-ti gasesti ceva in conditiile de acum, cand firmele sunt aspru pedepsite daca nu respecta legile din domeniul muncii-, mai spune Nicolae.
Marius H., un tanar de 23 de ani din Turda, confirma vorbele lui Nicolae Muresan. Marius a plecat la insistentele unui prieten care se afla in preajma Barcelonei de mai bine de un an. -Mi-a zis ca sa ma vada numai acolo, ca are el de lucru pentru mine. Cand am ajuns, tocmai se certase cu patronul lui, asa ca am ramas pe drumuri. El si-a rezolvat indata altceva, ca-l stia lumea, dar eu, care am lucrat numai vreo cinci zile in doua luni, a trebuit sa vin acasa…-, spune Marius.
-Tiganii romani vand ziare gratuite!-
-Multi au palate in Romania si fac pe cersetorii in Spania, impreuna cu familiile lor. Cersesc in metrou, canta prin statii, pe strazi. Sunt de prin Ialomita, Dambovita… Multi dintre ei migreaza din Franta sau Germania, unde regimul strainilor a devenit mai strict-, evoca Nicolae Muresan tabloul colorat al prezentei tiganilor romani in Spania.
-Sub pretextul ca vand ziare, care de fapt sunt suplimente gratuite pe care le gasesti pe tot gardul, cer bani-, povesteste clujeanul. Miscati de ineditul cretin al situatiei, spaniolii le arunca bani seriosi.
Altii, tigani dar nu numai, se ocupa cu furatul, in special din supermarketuri. -Fura whisky, cosmetice scumpe, pe care le fac colet si le trimit cu microbuzele in Romania. I-am intrebat si i-am vazut cu ochii mei. Platesc doi euro pe kilogram din Spania inspre Cluj, Bistrita sau Nasaud-, ii da in gat Nicolae pe romanasii -descurcareti- aflati -la lucru- in Spania.
-Am arat pana mi-a dat sangele pe nas!-
Un clujean care a lucrat doua luni la arat in Spania povesteste ca era obligat sa stea in camp, in caldura, peste 16 ore pe zi. Mitru are putin peste 30 de ani. Locuieste, impreuna cu sotia si baietelul, intr-un sat din apropierea Campiei Turzii. A lucrat tot timpul – inca de tanar – in agricultura. Dupa revolutie si-a luat carnetul si-un tractor si a trait din banii luati de la sateni pentru lucrarile mecanizate din agricultura.
-Am fost foarte bucuros cand un fost vecin mi-a dat telefon si mi-a spus ca ma rezolva de contract sa lucrez pe tractor-, isi aminteste Mitru. Intr-adevar, vecinul s-a tinut de cuvant, insa vorbele frumoase de la capatul celalalt al firului nu s-au adeverit intru totul. -Erau zile cand lucram in continuu peste 16 ore. Era 9.30 seara cand venea patronul dupa noi, dupa o zi de munca, si ne trimitea sa mai aram inca o ?çpostata?ê, in alta parte-, se plange Dumitru, spunand ca a slabit ingrozitor in numai cateva saptamani. -…pana intr-o zi, cand am lucrat pana mi-a dat sangele pe nas-, incheie Mitru, cumva suparat, prima parte a visului sau spaniol.
-Nici ceilalti prieteni clujeni cu care am fost acolo nu o duceau mai bine. Toti isi distrug sanatatea pentru un ban in plus. Beau si cate un litru de cafea pe zi ca sa reziste stresului si oboselii fizice: numai cafeaua si bauturile energizante ii mai tin la lucru-, povesteste Dumitru. Cu toate acestea, e decis sa mai incerce o data. S-a intors in Romania de o luna de zile si vrea sa mearga inapoi, sa lucreze, tot cu contract, intr-o sera.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
