Romania puncteaza in SUA pentru NATO

Semnarea, la 1 august, de catre Romania si SUA, a acordului bilateral cu privire la acordarea de imunitate militarilor americani in fata Curtii Penale Internationale a starnit, la Washington, aprecieri in randul oficialitatilor din Departamentul de Stat american, dar si critici sarcastice din partea mai multor organizatii civice si avocati specializati in Drept international.

-Semnarea de catre Romania a acestui acord are o insemnatate enorma pentru Administratia Bush-, a declarat Darcy Zotter, din partea Departamentului de Stat american. -Romania a facut progrese economice si politice importante, insa deschiderea si promptitudinea cu care a raspuns cererii americane de semnare a acestui tratat a surprins extrem de placut Administratia americana-, a declarat o alta oficialitate din Departamentul de stat. -Nici nu va dati seama cata influenta va avea aceasta decizie asupra Presedintiei Bush. Cu o semnatura, Romania a crescut in ochii americanilor cat nu a crescut cu reforme in ultimii cinci ani-, a adaugat oficialitatea americana.

Administratia Bush, criticata de organizatiile americane

Creata in urma semnarii, in 1998, a Tratatului de la Roma, Curtea Penala Internationala va avea drept misiune judecarea crimelor de razboi si impotriva umanitatii si cazurile de genocid, comise numai incepand cu data de 1 iulie anul acesta, cand Curtea si-a inceput, oficial, existenta. Functionand ca institutie permanenta, independenta de Natiunile Unite, CPI a atras critici vehemente din partea Statelor Unite, care au semnat tratatul de infiintare a tribunalului, dar au decis ulterior sa isi retraga semnatura din acest acord. Administratia Bush si o parte insemnata din Congresul american se opun infiintarii acestui tribunal, prin care se creeaza posibilitatea ca militarii americani sa fie judecati ca participanti in misiunile multinationale de mentinere a pacii. De aceea, dupa retragerea oficiala din Tratatul de la Roma, Washingtonul a anuntat ca va demara o campanie diplomatica pentru a convinge cat mai multe tari sa incheie acorduri separate de garantare a imunitatii pentru militarii americani participanti la misiunile de pace. Romania si Israelul au fost primele state care au raspuns neconditionat apelului diplomatic american. Human Rights Watch, cea mai mare organizatie americana de aparare a drepturilor omului, a criticat actiunile Statelor Unite, avertizand ca statele semnatare ale Tratatului de la Roma, intre care si Romania, au, la randul lor, obligatia legala de a nu semna acorduri precum cele propuse de Statele Unite. In opinia reprezentantului Coalitiei pentru Curtea Penala Internationala, Romania a semnat acordul pentru a-si asigura locul in Alianta Nord-Altantica in urmatorul val al extinderii NATO, care va fi decis la summit-ul din noiembrie, de la Praga. Dintre tarile membre NATO, numai Turcia s-a pronuntat impotriva Curtii Penale Internationale. -O prevedere importanta a tratatului, asa-numitul principiu de complementaritate, ofera tarilor cu sisteme legale solide, precum Statele Unite, dreptul de a-si exercita puterea judecatoreasca in cazurile in care sunt implicati propriii sai cetateni-, a spus Michael Posner, director al Comitetului Avocatilor pentru Drepturile Omului.

Inainte ca un procuror al Curtii Penale Internationale sa inceapa un proces, tribunalul trebuie sa anunte Guvernul tarii de unde provine inculpatul. Statul respectiv are la dispozitie sase luni pentru a conduce o ancheta proprie inainte ca procesul sa fie preluat de Curtea de la Haga. In negocierile de redactare a tratatului, Statele Unite au insistat asupra mai multor capitole din acord si au obtinut aproape tot ce au vrut. Americanii au cerut intre altele ca notiunea de -crima de razboi- sa fie definita in termeni foarte precisi. Conform acordului, crimele de razboi sunt acele crime comise ca parte a unui plan sau politici guvernamentale. Ce nu a obtinut Washingtonul a fost imunitate totala pentru toti americanii.

CPI, sustinuta financiar si de UE

Creata pentru a inlocui tribunalele formate ad-hoc, precum cel care a judecat crimele de razboi naziste la Nurnberg, sau curtile Natiunilor Unite, care ii judeca pe autorii genocidului din tari precum Rwanda si Iugoslavia, CPI urmeaza sa fie finantata de tarile fondatoare si, intr-un procent foarte mic, de Natiunile Unite. Autorizata sa judece numai persoane, nu natiuni sau armate, curtea va primi o parte importanta din fonduri de la tarile Uniunii Europene, care vor acoperi trei sferturi din totalul cheltuielilor Curtii, ce se ridica la aproximativ 30 milioane de dolari pe an, se arata in rapoartele financiare ale UE. Aproximativ 400 de persoane vor lucra in CPI, care isi desfasoara activitatea, la ora actuala, in fostul sediu al unei companii olandeze de telecomunicatii de la periferia orasului Haga. Un nou sediu – care va include un spital, un penitenciar si alte facilitati – urmeaza sa fie construit pana in anul 2007.

Pana acum, 74 de tari au ratificat Tratatul de la Roma, iar state precum Marea Britanie, Franta si Germania s-au oferit deja sa finanteze activitatea Curtii. In aprilie 2002, Curtea a primit ratificarea din partea a 60 de state, numarul necesar de tari semnatare pentru intrarea in vigoare a tratatului de creare a Curtii.

Geoana spune ca Romania a jucat corect

Ministrul de externe, Mircea Geoana, a incercat, ieri, sa spulbere prezumtia ca semnarea acordului cu SUA pe tema CPI ar fi deteriorat relatia dintre Romania si UE. Geoana a spus ca decizia Romaniei a fost luata -dupa o deliberare responsabila- si dupa consultari atat la nivelul Guvernului roman, cat si cu reprezentanti ai forurilor europene. -Singurul lucru pe care ni-l putem reprosa este ca aceste consultari au avut loc in special la nivel birocratic, deoarece vacanta europeana nu ne-a permis discutii cu factori politici din UE-, a spus ministrul de externe.

Avertisment dur al SUA

Administratia americana a avertizat, in cursul acestei saptamani, ca tarile care devin membre ale Curtii Penale Internationale fara a accepta sa asigure protectia militarilor americani risca sa piarda asistenta militara din partea Statelor Unite, informeaza, in editia electronica de sambata, cotidianul -New York Times-.

Avertismentul se bazeaza pe prevederile noii legi antiteroriste, care ii permite presedintelui american sa ia decizii privind continuarea acordarii de sprijin militar, in functie de interesele nationale.

Ambasadorii acreditati la Washington au fost invitati la Departamentul de Stat, unde au fost informati cu privire la opozitia americana fata de CPI si au fost avertizati asupra conditionarii ajutoarelor militare. -Este in conformitate cu legea; prevederea exista in lege-, a afirmat Philip Reeker, purtator de cuvant al Departamentului de Stat.

Tarile membre NATO si alti aliati de baza – inclusiv Israelul, Egiptul, Australia, Japonia si Coreea de Sud – nu fac obiectul masurilor de suspendare a ajutoarelor.