Batalie in mars

Dupa incheierea Conferintei Nationale a PD, cei circa 5.000 de participanti au marsaluit in centrul Capitalei trecand prin fata Palatului Victoria cu lozinca: -Nastase, ne-am prezentat la dezagregare- – aluzie la strategia cu acelasi nume lansata de premier la adresa democratilor. Fidel dezagregarii PD, ministrul Mitrea adresase conferintei un apel sfatuindu-i pe democrati sa se lepede de propriul presedinte: -oricine poate intui ca Basescu e pe cale de a trimite PD, in mod ireversibil, intr-o prapastie-. Interventia de salvamontist a dl Mitrea in treburile interne ale altui partid indicandu-i ce sa faca – -sper ca membrii PD vor profita de aceasta ocazie pentru a renunta la stanga de scandal in favoarea unui demers politic modern, democratic- – arata cat de modern si de democratic este PSD, afisandu-si dorinta de a controla toate partidele si de a alege in locul lor. La PD lucrurile n-au mers insa dupa dorinta dlui Mitrea (cel putin deocamdata). Considerand ca telul oficial al PD, anume -inlaturarea PSD de la Putere prin mijloace democratice in 2004- si excluderea oricarei aliante cu acesta denota -mai degraba curaj, decat intelepciune-, dl Roman a obtinut mai degraba aplauze, decat aprecieri. De altfel, dupa ce s-a disociat de stanga de scandal, dl Roman s-a retras evitand momentul in care dl Basescu a propus includerea fostilor ministri in Biroul Permanent fara sa ia seama la refuzul lor. Decat sa stea pe coridoare si sa vorbeasca de rau, mai bine in birou. Drept care i-a imbrancit inauntru – sub semnul utilizarii fortei de munca si a recuperarii investitiilor: -acum au obligatia sa dea partidului inapoi experienta pe care au acumulat-o ca ministri-. Reintegratii au reactionat diferit fata de aceasta obligatie pioniereasca. Dl Roman a plecat cu experienta acasa (vorba ceea: mai bine o vinde, decat s-o inapoieze), dl Duvaz a zis ca si-a dat-o deja si nu mai are nimic, iar dl Berceanu s-a aratat dispus s-o restituie. A fost, de altfel, singurul care a parcurs alaturi de dl Basescu -marsul democratiei-, celelalte foste vedete preferand marsarierul. Dl Basescu si-a avertizat totusi colegii ca votul privind excluderea oricarei aliante cu PSD poate insemna inca un mandat de Opozitie. Cu alte cuvinte: nu va cer viata, capitanii mei, dimpotriva, moarte, iata ce va cei. Dar cum incercarea moarte n-are, dl Basescu si-a propus obtinerea a 25% din voturi in 2004 si gasirea unui coechipier: -va trebui sa gasim in Opozitia democrata un partener de guvernare. Sper sa-l gasim in timp-. Sa speram ca-l va gasi inaintea PSD-ului. Nici nu e prea greu de cautat, fiindca e unul singur – PNL – iar dl Stolojan nu exclude o guvernare cu PSD -daca programul liberal devine pivotul guvernarii- si nu -o umplutura-, ca pana acum. Ce iluzie! Si dl Stolojan si-a propus 20% din voturi – pe care probabil ca Metromedia si IMAS i le vor oferi cat de curand. In acelasi week-end, PNTCD si-a oferit un moment -oficial- de relansare prin manifestul -noua politica-, pe care dl Ciorbea l-a rostit din balconul partidului – in ideea ca n-aduce omul ce-aduce balconul. In fond, balconul CC si balconul Universitatii au insemnat pentru dnii Iliescu si Constantinescu mai mult decat au insemnat ei insisi. Si PNTCD isi propune revenirea -in prim-planul- politicii fara a preciza numarul de procente la care aspira. Facand socoteala pe declaratiile de avere de pana acum, rezulta ca voturile din 2004 s-au epuizat: PSD are 50%, PD vrea 25%, PNL si-a propus 20% – iar restul de 5% raman UDMR. Partea buna a acestor repartitii e ca nu mai ramane nimic pentru PRM. Asteptam executarea.