Finantarile SAPARD pot fi obtinute cu bani de la banca si garantii de la doua fonduri

Zece banci comerciale (BCR, BRD, Raiffeisen Bank, Banc Post, Banca Ion Tiriac, Alpha Bank, Romexterra, Banca Comerciala a Greciei, Banca Romaneasca si Eximbank) si doua fonduri de garantare (Fondul de Garantare a Creditului Rural si Fondul National de Garantare a IMM) vor asigura cofinantarea pentru solicitantii de fonduri prin programul SAPARD. Directorul general al Agentiei SAPARD, Stefan Mitrache, declara ca in acest fel accesul la fonduri va fi mai usor. -Dupa ce si-au intocmit documentatia, solicitantii se pot prezenta la bancile cu care avem protocol. Banca va analiza dosarul si, daca se considera ca indeplineste toate conditiile, in cazul in care proiectul este selectat pentru a beneficia de finantare, va emite o scrisoare prin care se obliga sa-i acorde creditul-, afirma directorul general al Agentiei.

70% din credit va fi garantat de Fondul de Garantare a Creditului Rural

Reprezentantii bancilor sustin ca scrisoare poate fi obtinuta intr-un termen de 7-14 zile. Creditele vor fi acordate cu o dobanda de pana la 7% (in valuta). Daca solicitantul nu poate garanta creditul, atunci se poate adresa Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR), care poate garanta pentru el 70% din credit. Pentru fermieri nu se va percepe comision, iar pentru persoanele juridice comisionul maxim va fi de 1%. Stefan Mitrache precizeaza ca suma maxima pe care solicitantii o pot cheltui pentru consultanta si intocmirea documentatiei este de 12% din valoarea proiectului. Potrivit directorului Agentiei SAPARD, depunatorii cererilor de finantare vor primi raspunsul definitiv in maxim 45 de zile de la incheierea sesiunii de depuneri.

In perioada 1 august – 4 septembrie, pentru masura care vizeaza marketingul si prelucrarea produselor au fost depuse noua proiecte, din care patru pentru lapte si produse lactate, iar cinci pentru carne, produse din carne si oua, in valoare de 12.072.404 de euro, suma eligibila fiind de 11.392.390 de euro. Pentru cea de-a doua masura (refacerea infrastructurii) au fost depuse, in aceeasi perioada, 151 de proiecte, din care 88 – pentru drumuri in zonele rurale, 56 – pentru alimentare cu apa in sistem centralizat si 7 – pentru canalizare in sistem centralizat. Valoarea acestor proiecte este de 147.756.703 de euro, din care suma de 123.139.585 de euro este eligibila.

In luna septembrie se asteapta un numar mult mai mare de proiecte

O analiza realizata in randul celor opt birouri teritoriale ale SAPARD releva ca cele mai multe cereri au fost depuse la Iasi (58 de cereri), la Constanta (48 de cereri) si la Targoviste (36 de cereri). In regiunea Vest Timisoara au fost consemnate 11 cereri, pentru cea de a doua masura. Urmeaza birourile Nord-Vest Satu Mare, cu trei cereri, precum si Centru-Alba Iulia, Sud-Vest Oltenia-Craiova cu cate doua cereri inregistrate. Biroul Bucuresti-Ilfov nu a inregistrat nici o cerere. Secretarul de stat in Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) Valeriu Steriu declara ca in luna septembrie se asteapta depunerea unui numar mult mai mare de proiecte. -La reuniunea ministrilor agriculturii din tarile CEFTA candidate la integrarea in Uniunea Europeana au constatat ca unele tari sunt mai sceptice fata de Romania, care in viitor ar putea avea o cerere de finantare ce va depasi fondurile alocate prin SAPARD.-

Pentru prima masura – imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole – pot depune cereri de finantare societatile comerciale cu capital privat, precum si cele private provenite din reorganizarea unitatilor economice de stat si cooperativele de consum. Suma solicitata prin cererea de finantare nu poate fi mai mica de 30.000 de euro si mai mare de 2.000.000 de euro. In cazul celei de-a doua masuri – dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale – solicitantii sunt consiliile locale ale comunelor si asociatiile cu statut juridic in consiliile locale. Valoarea minima acordata in acest caz este de 100.000 de euro, iar cea maxima de 1.000.000 de euro.

Pentru proiectele publice nu este necesara cofinantare

Incepand cu anul 2000, Uniunea Europeana a initiat un program special de asistenta financiara pentru sprijinirea agriculturii si dezvoltarii rurale in 10 state din centrul si estul Europei candidate la aderare. Romania ar urma sa primeasca anual 153,2 milioane de euro pana in 2006, sub forma de credite nerambursabile, pentru a facilita adoptarea legislatiei comunitare in domeniu si pentru a imbunatati competitivitatea sectorului agricol.

Fondurile vor fi alocate pe baza de proiecte private si publice. Proiectele private (generatoare de venit) vizeaza investitii in exploatatiile agricole sau prelucrarea produselor agricole, iar cele publice (care nu genereaza venit ) sunt cele aferente masurii privind dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale sau managementul resurselor de apa ori impaduriri. Sumei alocate de UE i se va adauga o cofinantare nationala din bugetul de stat – 25% (circa 50 milioane de euro anual). Regulile de cofinantare sunt diferite pentru beneficiarii privati si cei publici. Astfel, beneficiarii privati trebuie sa finanteze cu fonduri proprii 50% din valoarea proiectului. In schimb, beneficiarii publici (de exemplu, comunitatile locale) pot benefica de finantare 100% a proiectelor, cu conditia ca acestea sa nu genereze venituri.