Reuniunea ministrilor agriculturii din tarile CEFTA, care a avut loc saptamana trecuta, a scos in evidenta faptul ca principala problema nu o mai reprezinta taxele vamale intre tarile membre, ci noua structura care va rezulta in urma integrarii Ungariei, Poloniei, Sloveniei, Slovaciei si Cehiei in Uniunea Europeana (UE) incepand cu anul 2004. O data cu aderarea la structurile UE, acestea vor liberaliza exporturile de produse agroalimentare. In actuala structura ar urma sa ramana numai Romania si Bulgaria, iar din anul 2003 ar putea fi acceptata si Croatia, precum si alte state din fosta Iugoslavie. Acestea din urma ar constitui o importanta piata de desfacere pentru produsele romanesti, insa ramane de vazut daca vor fi interesate sa adere la noul acord. Cert este faptul ca, prin largirea UE, comertul cu produse agroalimentare va suferi transformari importante. Totodata, va trebui modificata si denumirea CEFTA, intrucat aceasta se traduce prin Acordul Central European de Liber Schimb, iar tarile din Europa Centrala nu vor mai fi membre. Problema noilor politici comerciale in domeniul agricol va fi pusa pe tapet si la intalnirea care va avea loc intre premierii tarilor membre CEFTA peste circa doua saptamani. De asemenea, trebuie clarificata relatia pe care UE o va avea cu tarile care se vor asocia pe structura fostei CEFTA.
Un acord comercial regional poate stimula competitia
Secretarul de stat in Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP), Valeriu Steriu, declara ca acordul cu Croatia este aproape finalizat. -Va fi nevoie in continuare de aceasta structura, pentru ca functioneaza dupa principii similare celor din UE si reprezinta un exercitiu in vederea aderarii. Un acord comercial regional stimuleaza competitia. Statele membre ale noii entitati vor avea posibilitatea incheierii unor acorduri bilaterale. Romania are de acum experienta intr-o astfel de structura, ceea ce ar putea reprezenta un avantaj -, afirma oficialul MAAP. Fondurile SAPARD si schimbarea politicilor de subventionare incepand din acest an ar putea contribui la o intarire a pozitiei Romaniei fata de viitoarele membre ale unui nou acord. Zilele acestea, la Copenhaga, are loc reuniunea ministrilor agriculturii din tarile candidate la integrarea in UE cu cei ai statelor membre. Oficialii tarilor candidate vor prezenta informari privind Capitolul 7 (Agricultura) si isi vor exprima pozitia fata de masurile pe care UE le are in vedere in perioada urmatoare.
Pana in anul 2001, CEFTA a reprezentat un adevarat camp de lupta intre statele membre in privinta taxelor vamale practicate si nu putine au fost tensiunile create de aplicarea unor sisteme de subventionare diferentiate. Cea mai afectata de comertul cu statele membre CEFTA a fost Romania, care nu a stiut sa foloseasca facilitatile de acces pe pietele partenere. Ungaria, care a acordat cele mai substantiale subventii si prime pentru export, a fost cea mai castigata, balanta cu toate statele fiind pozitiva. Oportunitatile create prin aplicarea, la importurile facute de Romania, a concesiilor tarifare prevazute de acord au fost mai eficient folosite de exportatorii din tarile CEFTA, materializandu-se in cresteri semnificative ale cantitatilor de produse agroalimentare livrate pe piata romaneasca. La competitivitatea superioara a produselor respective a contribuit si sprijinul financiar substantial, care se acorda sub forma de subventii la productie si la export, in special in Ungaria. Cantitatile, cat si preturile la care unele produse agroalimentare originare din aceasta tara au fost importate in Romania au produs dezechilibre pe piata si dificultati pentru producatorii romani, care s-au vazut pusi in situatia de a nu putea sa-si valorifice produsele.
Balanta cu toate statele din CEFTA a fost constant negativa
De la intrarea in CEFTA, balanta comerciala a Romaniei cu produse agroalimentare a fost constant negativa, iar deficitul a crescut, in anul 2000 fata de 1999, de la 117,6 milioane de dolari la 159,7 milioane de dolari. In anul 2000, volumul total al schimburilor comerciale cu produse agricole din tarile CEFTA s-a situat la un nivel de 261,3 milioane de dolari, din care 50,8 milioane au reprezentat exporturile si 210,5 milioane de dolari, importurile. Comertul exterior cu tarile CEFTA a reprezentat, anul trecut, 20,5% din volumul total al schimburilor internationale cu produse agroalimentare al Romaniei. Din deficitul comercial total inregistrat in comertul international cu produse agricole, circa 27% provin din comertul cu tarile membre CEFTA. Deficitul s-a inregistrat in anul 2000 in relatia cu fiecare tara membra a Acordului, mai putin cu Slovenia, cu care comertul este foarte redus. Chiar si cu acest stat, in primul semestru al anului in curs, balanta este negativa. Exportul a inregistrat in anul 2000 o usoara crestere fata de anul anterior, dar a scazut fata de anul 1998.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
