Falimentul BIR, un mare -tun- imobiliar

Unul din cele mai mari tunuri care se pot da pe seama falimentului unei banci sau companii il constituie valorificarea activelor acesteia. In cazul de fata avem doi -jucatori- : zestrea Bancii Internationale a Religiilor (BIR), pe de o parte si lichidatorul Reconversie si Valorificare Active Bancare (RVA), pe de alta parte. Firma avocatilor Arin Stanescu si Calin Zamfirescu a reusit ca in decurs de doi ani sa marite la preturi simbolice, 28 de cladiri ale BIR, care depasesc ca valoare suma de 24, 7 milioane de dolari, respectiv 830 de miliarde de lei. Desi pare incredibil acestea au fost date anumitor societati la valori extrem de mici, creandu-se un prejudiciu urias bancii in cauza.

BID si-a tras sediul BIR din Constanta la mai putin de jumatate din valoarea sa

Astfel, RVA a vandut la 12 octombrie 2001 sediul BIR din Constanta cu pretul de 450 de mii de dolari, fata de 1,02 milioane de dolari la cat fusese evaluat, catre -celebra- BID (Banca pentru Investitii si Dezvoltare). Dupa numai trei zile, este vandut sediul BIR din Iasi catre SC Helios SRL Bacau, cu 202 mii dolari desi valoarea sediului, conform expertizei evaluatorilor, depasea suma de 870 de mii de dolari. Din acest moment se intampla o serie de coincidente, Helios devenind unul din cei mai -agreati- cumparatori. In aceiasi zi, 15 octombrie 2001 Helios Bacau devine proprietara unui complex de 3 vile care au apartinut BIR, din statiunea Venus, judetul Constanta pentru care plateste pentru fiecare un pret similar valorii unui apartament mai rasarit din Drumul Taberei, adica 22 de mii de dolari. Practic, desi numai o vila valora aproximativ 120 de mii de dolari Helios a cumparat-o cu ceva mai mult de 20 de mii de dolari. Continuand se poate observa deja, stereotipia lichidatorilor care vand zeci de sedii la aceleasi preturi modice.

Acum o jumatate de an (6 aprilie 2002) RVA vinde catre Asit Real Estate SRL sucursala bancii din Curtea de Arges (judetul Arges) pentru 49 de mii de dolari, desi fusese evaluata la aproape o jumatate de milion de dolari (443,8 mii dolari).

Scutiri si discount-uri de peste 540 de miliarde de lei

Toate aceste date ce pot fi culese din raportul depus de catre lichidator in justitie sunt completate de facilitatile si discount-urile acordate de RVA la creantele bancii (adica scutiri sau inlesniri la plata unor sume datorate catre BIR de diferiti datornici) pe perioada iulie 2000 – 30 aprilie 2002, care depasesc 546 de miliarde de lei. Partea legala a leului, adica salariile si bonusurile de performanta (asta la o societate aflata in faliment ! ) si onorariul cuvenit lichidatorului pana in august 2002 au insumat peste 200 de miliarde de lei (cheltuieli cu salariile, bonusuri de performanta de la intrarea in banca a lichidatorului au insumat 168 de miliarde de lei onorariul pentru specialistii RVA in perioada iulie 2000 – august 2001 a fost de 55 de miliarde de lei). Aceste sume astronomice scoase pe falimentul unei banci vin sa confirme inca o data, ca la ora actuala cea mai profitabila afacere este cea de lichidare.

In plus aceste aspecte, ca si multe altele l-au determinat si pe presedintele Ion Iliescu ca in recenta vizita efectuata in Tulcea sa afirme ca -singurii beneficiari din seria de falimente din economia romaneasca sunt firmele lichidatorilor care reusesc sa castige prin activitatea lor sute de miliarde de lei-.

Judecatorul sindic a fost tras pe tusa

Cert este ca seria acestui -comert- cu sediile societatii aflate in faliment a mai fost condimentata in ultima perioada cu noi reusite. La data de 13 mai a.c. a fost vandut sediul BIR din Baia Mare (judetul Maramures) la pretul de 130 de mii de dolari, fata de 1,12 milioane de dolari la cat fusese evaluat in mai 2000, rezultand o paguba pentru banca de aproape 1 milion de dolari. In fine, in luna iunie 2002 (data de 5, respectiv 10), RVA a vandut sediile BIR din Oltenita si Tulcea pentru suma totala de 120 de mii de dolari desi numai cel din Tulcea a fost evaluat la 546 de mii de dolari (cladirea BIR din Oltenita mai costa si ea 425 de mii de dolari).

Ca o informatie de ultima ora trebuie sa spunem ca judecatorul sindic sub a carei obladuire au fost efectuate toate aceste operatiuni a fost inlocuita din functia pe care o detinea in aceasta cauza. Astfel, la sectia 7 comerciala- judecator sindic, s-a pronuntat incheierea in dosarul 5615 / 2000 (incheiere datata 6 septembrie 2002), iar judecatorul sindic Cristina Negru, prin ale carei hotarari s-a declansat si s-a gestionat procedura de faliment a Bancii Internationale a Religiilor, a fost inlocuita din aceasta calitate de presedintele Tribunalului Bucuresti, la solicitarea consiliului de administratie si a reprezentantului actionarilor bancii.