Potrivit unui ordin al Ministerului Finantelor, ordonatorii de credite care au restante la plata facilitatilor nu au dreptul la alte cheltuieli materiale, caci, potrivit Legii bugetului de stat, prioritare sunt platile restante catre institutii ale statului. Printre -victimele- vizate se numara, ca de obicei, scolile si spitalele. Deputatul PD Emil Boc a cerut Ministerului Finantelor sa revina asupra ordinului prin care obliga spitalele sa achite facturile de gaze si electricitate inainte de a cumpara medicamente sau alte bunuri necesare.
Finantele fac ce vor cu banii Sanatatii
Datoriile unitatilor sanitare in primul semestru al lui 2002 au atins 6.271,6 miliarde de lei – din care 75,7% la medicamente si materiale sanitare – desi la sfarsitul anului trecut autoritatile au alocat 5.712,2 miliarde de lei pentru plata arieratelor spitalelor pana la 30 noiembrie, potrivit unei note a ministrului sanatatii.
O buna parte din datorii sunt pentru gaze, electricitate, apa si caldura. Inainte de orice alte cheltuieli pentru medicamente sau aparatura, spitalele sunt insa obligate sa-si achite facturile. Potrivit Ministerului de Finante, obligatia le este impusa de Legea bugetului de stat pe acest an. Doctorul Dan Peretianu, presedintele Camerei Federative a Medicilor, comenteaza acest aspect: -Indiferent de cati bani intra in sistemul de sanatate, cheltuielile sunt stabilite de Parlament, care permite acum Ministerului de Finante sa spuna ca nu da bani pentru spitale, pentru ca sunt trecute numai anumite cheltuieli-.
Anul trecut, fondul de asigurari de sanatate, constituit prin contributia salariatilor si angajatorilor, a inregistrat un surplus de 8.000 de miliarde de lei. Datoriile spitalelor reprezinta cam doua treimi din aceasta suma. Dar directorul CNAS, Eugeniu Turlea, a declarat ca la rectificarea de buget din octombrie spitalele nu vor primi decat 4.000 de miliarde de lei, din care vor deconta doar datoriile pentru servicii medicale, in nici un caz pentru gaze, caldura si electricitate.
CNAS acuza directiile multor spitale de proasta administrare. Pentru o mai buna gestiune, Ministerul Sanatatii a decis, la randul lui, sa treaca peste 300 de spitale in subordinea consiliilor locale. Se transfera cladirile, dar ministerul este cel care decide numarul de paturi pe spital, organigrama personalului si repartizarea medicilor. Ministerul Sanatatii scapa astfel de responsabilitatile finantarii spitalelor, pline de datorii, continuand insa un control aproape total asupra activitatii lor.
Doamna ministru da vina pe conducatorii unitatilor
Potrivit ministrului sanatatii, Daniela Bartos, bugetul Fondului de asigurari de sanatate a prevazut in 2002, pentru cheltuieli materiale si servicii, cu 26,5% mai mult decat in 2001, respectiv 46.406, 3 miliarde de lei. Din aceasta suma, pentru serviciile medicale spitalicesti au fost alocate 59,4%, respectiv 27.550,2 miliarde de lei, bani din care pentru plata arieratelor inregistrate de spitale la 30 noiembrie 2001 a fost defalcata suma de 5.858,1 miliarde de lei.
Bartos sustine ca unele case de asigurari de sanatate au contractat cu unitatile sanitare un numar de cazuri mai mic decat media ultimilor cinci ani. De pilda, in cazul Spitalului clinic de urgenta Bagdasar-Arseni din Bucuresti, Casa de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti a contractat numai 11.276 cazuri de spitalizare, fata de o medie pe cinci ani de 19.850 de cazuri. Unitatea primeste din alte judete peste 60% din bolnavii internati si ar fi avut posibilitatea sa contracteze diferenta cu casele de asigurari de sanatate judetene de unde provin cei mai multi bolnavi. -Conducerea spitalului s-a multumit sa fundamenteze bugetul de venituri si cheltuieli numai pe veniturile obtinute de la CASMB, care nu acopera cheltuielile reale ale spitalului**, a adaugat ministrul.
O situatie similara a fost si la Spitalul clinic Judetean Constanta, unde pentru cazurile de spitalizare inregistrate ca medie pe cinci ani s-ar fi cuvenit suma de 438,4 miliarde de lei, iar CAS Constanta s-a angajat numai pentru suma de 252,3 miliarde de lei. Si la Spitalul Municipal Brasov a fost contractat un numar de cazuri sub cel real.
Prea multe internari?
In perioada 1998-2002, numarul de personal din statul de functii a crescut cu 4.731 de posturi, in conditiile in care numarul de paturi a scazut cu 2.363, a sesizat ministrul Bartos. De asemenea, spitale cu acelasi profil au numar diferit de personal. Astfel, Spitalul Judetean Targu-Mures, cu 1.595 de paturi, are 2.211 posturi, din care 1.599 pentru personalul mediu auxiliar. In acelasi timp, la Spitalul clinic Judetean Cluj, cu 2.010 paturi, exista 1.870 de posturi, din care 1.270 pentru personal mediu auxiliar.
Din analiza efectuata de autoritatile sanitare in cursul lunii august 2002 a rezultat o crestere de la un an la altul a numarului de internari. In judetul Maramures, numarul de internari a crescut de la 116.438 in 1999 la 125.300 in 2001 si a ajuns, in primul semestru din 2002, la 75.181 de persoane. In judetul Sibiu, numarul celor internati a crescut de la 75.022 in 1999 la 97.458 in 2001, in primul semestru din 2002 fiind de 54.394.
Potrivit ministrului Bartos, analiza acestor date conduce la concluzia ca, desi nu sunt suficienti bani pentru finantarea spitalelor, se fac internari ce pot fi rezolvate si in ambulatoriu.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
