Senatorii au refuzat, ieri, sa inchida UDMR robinetul politic care i-a permis, de-a lungul timpului, sa functioneze si sa primeasca fonduri din buget atat ca uniune culturala, cat si ca partid politic. In afara de peremisti, ceilalti membri ai Camerei Superioare au cazut de acord sa excepteze Uniunea condusa de Marko Bela de la anumite prevederi ale Legii partidelor politice care impun restrictii pentru inregistrarea si functionarea formatiunilor. Astfel, in afara de organizatiile reprezentative ale minoritatilor nationale, toate celelalte aspirante la calitatea de partid politic trebuie, conform legii votate, ieri, de Senat, sa detina cel putin 50.000 de membri fondatori, inainte de a-si inainta cererea de inscriere la Tribunalul Bucuresti. In plus, partidele vor fi obligate sa-si actualizeze lista de membri in fiecare an preelectoral. Consecinta imediata a punerii in aplicare a legii in cauza va fi disparitia partidelor de buzunar din arena politica romaneasca.
50.000 de membri – stacheta care va dizolva partidele de buzunar
Senatorii au mai facut, ieri, un pas catre radierea formatiunilor politice -de buzunar-, hotarand ca numarul minim necesar de membri fondatori pentru inscrierea unui partid este de 50.000. De altfel, spiritul Legii partidelor politice, adoptata, ieri, de Camera Superioara, este tocmai acela de a incuraja consolidarea partidelor mari, in detrimentul -satelitilor- care mai graviteaza, inca, in spatiul politic romanesc. In afara de numarul minim de 50.000 de fondatori, senatorii au mai decis ca acestia trebuie sa fie domiciliati in cel putin 21 dintre judetele tarii si municipiul Bucuresti, dar nu mai putin de 1.000 de persoane pentru fiecare dintre judete. In plus, in fiecare an preelectoral, partidele sunt obligate sa-si actualizeze listele de membri. O alta -piedica- asezata de membrii Camerei Superioare in calea partidelor mici este reprezentata de prevederea conform careia o formatiune politica isi inceteaza activitatea in cazul in care, la doua alegeri succesive, nu obtine minimum 50.000 de voturi.
UDMR ramane cu statutul intre doua luntre
Peremistii au incercat, ieri, sa profite de conditiile maximale impuse de forma in care a fost adoptata Legea partidelor politice pentru a elimina dubla calitate caracteristica UDMR, respectiv functionarea Uniunii atat ca formatiune politica, precum si ca uniune culturala. Senatorul peremist Aron Belascu le-a cerut colegilor sai sa accepte amendamentul conform caruia conditiile de inregistrare se aplica, integral, si organizatiilor reprezentative ale minoritatilor nationale. In acest caz, UDMR ar fi fost obligata sa aleaga intre statutul sau de uniune culturala, care nu i-ar mai fi permis sa se inscrie in alegeri, si calitatea de partid politic, care i-ar fi obligat pe udemeristi sa demareze procesul strangerii de semnaturi si sa se inregistreze, din nou, la Tribunalul Municipiului Bucuresti. Amendamentul lui Belascu a fost insa respins categoric de plen. In schimb, a fost acceptata propunerea udemeristului Valentin Zsoltan Puskas, care a cerut exceptarea de la restrictiile privitoare la inregistrare a organizatiilor minoritatilor nationale.
Marko Bela va putea candida pe listele PSD
Senatorii au mai acceptat si un alt amendament care ar putea sa nasca controverse la alegerile din 2004, adus in atentia plenului de senatorul PSD Ion Predescu. Conform propunerii lui Predescu, aprobata in unanimitate de Comisia juridica, -membrii organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care inscriu candidati in alegeri pot face parte si dintr-un partid politic, avand dreptul de a candida la alegerile electorale, in conditiile legii-. Astfel, cel putin teoretic, seful UDMR, Marko Bela, s-ar putea inscrie, la scrutinul din 2004, pe listele electorale ale PSD, PD sau ale oricarui alt partid politic.
Sciziune cu partaj
Sedinta desfasurata, ieri, in Sala Omnia a schimbat si soarta partidelor care se confrunta cu sciziuni. Senatorii au decis ca, in cazul unei rupturi, partile care -divorteaza- politic sunt obligate sa faca si -partajul- patrimoniului. Astfel, conform deciziei adoptate de Camera Superioara, -divizarea totala consta in impartirea intregului patrimoniu al unui partid, care isi inceteaza existenta, catre doua sau mai multe partide existente sau care i-au astfel nastere-. In plus, in cazul divizarii totale, prin hotararea de admitere a cererii de inscriere a ultimului partid care ia astfel fiinta, se va dispune si radierea din Registrul partidelor politice de la Tribunalul Bucuresti al partidului divizat. In ciuda obiectiei formulate de liberali prin Nicolae Vlad Popa, membrii Senatului au pastrat in textul de lege si conceptul de -divizare partiala-, votat si de Camera Deputatilor, definit prin -desprinderea unei parti din patrimoniul unui partid politic, care isi pastreaza personalitatea juridica, si transmiterea acestei parti catre unul sau mai multe partide care exista sau care se infiinteaza in acest fel-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
