Nemtii cumpara brevete, romanii lasa cercetarea sa moara

Pretul pe care companiile occidentale il pun pe cercetare-dezvoltare nu mai reprezinta pentru nimeni un secret. An de an, marile economii aloca bugete impresionante domeniului si fac tot ceea ce e posibil pentru a crea conditii propice de munca pentru mintile stralucite. Mai mult, isi intind mana lunga peste granite, -cumparand- din statele slab dezvoltate tot ceea ce se lasa cumparat, in materie de inteligenta. Americanii au canalizat cercetarea mai mult pe mediul privat: companiile platesc cu sute de mii de dolari pe an cercetatori care dau o inventie revolutionara la doi, trei ani. Mai nou, o banca din Germania s-a hotarat sa treaca brevetele de inventii intr-o categorie speciala de active si sa cumpere asemenea drepturi de proprietate intelectuala – in scopul valorificarii, evident, ca nici un bancher nu este -bunul samaritean-.

In Romania, procentul alocat din buget pentru cercetare nu trece niciodata de un procent. Numeroase institute de cercetare stau pe marginea prapastiei falimentului (asta in cazul fericit in care nu au fost -inchise- pentru a fi cumparate de cine trebuia). Birourile acestora sunt burdusite cu mii de inventii si inovatii care nu iau drumul productiei din lipsa de finantare. E adevarat, cei mai multi cercetatori refuza sa priceapa ca fara banii unui investitor ele vor ramane file de istorie. An de an romanii se intorc de la concursurile internationale de inventica impovarati de medalii. Nu mai vorbim de cei care au ales sa lucreze pe meleaguri straine. In aceste conditii, oare nimanui nu-i pasa de acest urias tezaur neexploatat?

In timp ce nemtii cauta cu infrigurare inventii, iar americanii isi permit sa plateasca anual sute de mii de euro unor cercetatori care scot o inventie revolutionara la doi-trei ani, Romania lasa sa moara un sector in care a excelat dintotdeauna: cercetarea. Ca dovada stau sutele de premii obtinute la concursuri internationale de inventica, cum ar fi cel de la Bruxelles, de unde aproape nici un participant nu se intoarce fara o distictie.

Deutsche Bank, cea mai mare institutie de credit din Germania, a anuntat ca va infiinta un fond de investitii care va achizitiona patente pentru idei inovatoare, transformand astfel proprietatea intelectuala intr-o clasa de active.

Divizia Deutsche Bank de administrare a averilor private a achizitionat pana

in prezent 12 patente, in special de la universitati. -Cresterea numarului de patente inregistrate si importanta ascendenta a bunurilor imateriale stimuleaza schimburile comerciale cu patente si licente-, a declarat Michael Rhein, reprezentant al diviziei de administrare a averilor. Singurul indice bursier care valorifica proprietatea intelectuala, incluzand actiunile unui numar de 300 de companii din Statele Unite cu idei sau produse protejate prin patente, Ocean Tomo 300 crescand cu 7% de la lansarea din luna octombrie.

Indicatorul Ocean Tomo 300 include companii cu branduri internationale puternice, precum producatorul de software Microsoft, grupul de bunuri de consum Procter & Gamble si conglomeratul General Electric. Posesorii de patente se confrunta insa adesea cu procese lansate de companiile concurente, sau sunt nevoite sa ia masuri pentru combaterea vanzarilor de produse copiate, iar analistii comenteaza ca in aceste conditii investitiile in patente pot fi riscante.

Noua entitate intentioneaza sa atraga de la clienti 24,5 milioane de euro, adresandu-se initial numai investitorilor de retail, dar banca nu exclude posibilitatea de a extinde activitatile de acest tip si pe segmentul investitorilor institutionali, in 2007.

Situatie grea pentru fostele tari comuniste

Situatia critica in care se afla institutele de cercetare este comuna tuturor statelor excomuniste. Desi avem ceea ce e mai important, brain-ul, nimeni nu s-a riscat sa investeasca in cercetatori. Nici acestia nu s-au aratat prea receptivi la cerintele potentialilor investitori, uitand adesea ca fara bani, ideile lor raman doar simple file de dosar sau trofee in vitrine.

Domeniul cercetarii-dezvoltarii reprezinta cel mai slab punct al tarilor in curs de dezvoltare, foste comuniste, in conditiile in care acestea nu au facut investitii in acest sector si nu au realizat o strategie pe termen lung bazata pe cunoastere, tinand cont mai mult de grupurile de interese, a declarat, joi, Grzegorz Kolodko, fost ministru de finante al Poloniei.-Au tinut cont mai mult de grupurile de interese si de o politica pe termen scurt. Prin natura ei, economia cere inovare. Dar nu exista o aliniere institutionala si o strategie guvernamentala in acest sens-, a mentionat Kolodko, prezent la un seminar economic legat de competitivitatea regionala in conetxtul Agendei Lisabona. El a precizat ca nu este suficient sa fie recunoscuta necesitatea unei economii bazate pe cunoastere, fiind obligatorie existenta unor politici si strategii pe termen lung bazate pe cunoastere.

Constantin Ciupagea, consiler de stat la Cancelaria premierului, a afirmat ca in acest an ponderea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare in Romania va depasi 0,7% din PIB, din care 0,35% reprezinta aportul sectorului privat. El a adaugat ca anul viitor nivelul acestor cheltuieli va fi de 0,5% din PIB. Daniel Daianu, fost ministru de Finante, a apreciat ca -batalia pentru inovare-, pe termen lung, devine o problema de supravietuire a economiilor. -Cresterea economica rapida nu este sufiecienta pentru a avea stabilitate sociala si politica. Demersul Romaniei in Uniunea Europeana depinde de calitatea politicilor publice. Romania nu intra pe pilot automat odata cu integrarea. Avem nevoie de o strategie postaderare si de programare bugetara multianuala-, a afirmat Daianu.